Când a descoperit, pentru prima dată în istoria cunoscută de oameni, radioactivitatea, Marie Curie nu cunoştea riscurile de sănătate la care se supunea. Acest fenomen, temut în prezent de către oameni, mai ales după accidentele de la centralele nucleare, face toate obiectele contaminate să fie periculoase pentru cei care intră în contact cu ele. Caietul folosit de Curie în laborator nu face excepţie.

Chiar dacă au trecut peste 100 de ani de când a fost supus contaminării, caietul cu notiţe a celebrei cercetătoare franceze de origine poloneză va mai fi radioactiv pentru încă un mileniu şi jumătate!

Marie Curie a fost prima femeie care a primit un premiu Nobel, pentru fizică în 1903 în colaborare cu soţul ei şi un alt om de ştiinţă. Ulterior, în 1911 a primit un premiu Nobel pentru chimie doar ea. De asemenea a fost şi prima femeie care a devenit profesoară la Universitatea din Paris în 1906.

Când a descoperit la începutul anilor 1900 că razele emise de uraniu face ca aerul din jur să conducă electricitatea, nu avea să ştie că descoperirea ei va duce la concluzia că atomul poate fi divizat. În 1910, Curie a reuşit să izoleze radiul şi ulterior a definit un standard internaţional pentru emisiile radioactive care îi poartă numele.

Riscurile radiaţilor nu era cunoscute la acea vreme, Marie însăşi purtând în buzunarele din haine, epubrete cu izotopi radioactivi, şi păstrând fiole întregi pe sau în sertarele de birou. Caietul folosit în perioada 1899-1902, în laboratorul faimoasei chimiste, este considerat radioactiv pentru încă 1.500 de ani. De asemenea, echipamentele folosite în spitale pentru radiografii nu proteja deloc pe cei care lucrau cu ele. Aproape orbită de expunerea prelungită şi suferind de anemie aplastică, aceasta a decedat în iulie 1934.