Transparență și profesionalism. Stat vs Privat? Cazul statisticilor COVID-19

De multe ori, Republica Moldova este dată drept exemplu de înapoiere, de „îndreptare retrogradă către Rusia”, mai ales când Executivul este condus de partide de altă orientare decât cea liberală. Cu toate acestea, în cazul pandemiei actuale cu coronavirus Guvernul de la Chișinău poate oferi o mostră de transparență și profesionalism pe care Guvernul de la București, cel mai liberal dintre toate guvernările după 1989 (PNL este singurul partid reprezentat în cabinetul Orban), nu a putut să o ofere.
Cazul statisticilor COVID-19 poate repune pe tapet discuția dintre Stat vs Privat. Conform unora, managementul oferit de Stat nu poate fi mai profesionist decât cel din Privat. Chiar dacă în cazul din urmă vorbim de un domeniu unde profitul este scopul principal, pe când guvernarea unei comunități, fie comună, oraș sau țară, se face pentru cetățeni nu pentru profituri. Rămâne de văzut dacă actuala criză medicală a fost manageriată bine de către liberali, promotorii soluției private în managementul public, deși presa a făcut un mic bilanț al îmbogățirii din pandemie în Arad, iar balanța nu arată bine pentru retorica PNL.
În ce privește un lucru mai simplu, cum ar fi prezentarea datelor din pandemie, se pare că în ciuda faptului că Guvernul este condus de liberali, acesta nu poate fi la fel de competent cum este, spre exemplu un privat. Sub titlul „Gestionarea unei epidemii nu ține nici de medicină, nici de matematică. Este politică”, László Szőke, responsabil cu politici publice ale PLUS Arad, dar și cunoscut membru al asociației Pro Urbe Arad, prezintă într-un interviu în presa locală din Arad motivul său de a elabora graficele pe care Guvernul ar fi trebuit să le prezinte tuturor.

Scopul acestor grafice era de transpune într-o imagine simplă situația în care ne aflăm. Dintr-un șir de cifre este greu de înțeles încotro ne îndreptăm. O curbă pe un grafic este mult mai clară. La început oficialitățile ne prezentau doar cifre, și alea parțiale și doar prin informări de presă. Nu există nici acum o bază de date online pe care s-o poți folosi pentru analize.
László Szőke
Graficele publicate de Szőke s-au bazat strict pe datele oficiale. Oferite dinspre Guvernul României, dar și așa cu multe lacune, cum însăși reprezentantul PLUS sublinia la finele săptămânii când aproximativ 300 de cazuri au fost „lipsă la apel. La ATI nu sunt. S-au rătăcit prin registre, exceluri, mailuri.”
Republica Molova a oferit datele într-un mod profesionist, așa cum s-ar fi așteptat și oamenii din mediul privat din România să o facă. Plus că s-a procedat în mod transparent, pe pagina de internet a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale, într-un format accesibil, fie .pdf sau .ppt, și tot timpul conținând grafice și date detaliate precum cadrele medicale infectate, numărul celor internați și celor conectați ventilării mecanice, chiar și numărul persoanelor revenite în țară în ultimele 24 de ore. Este posibil ca în toată dezbaterea să nu fie vorba de Stat vs. Privat ci doar de oameni profesioniști vs. oameni nepregătiți?