Chiar dacă anotimpurile nu mai sunt patru la număr -așa cum găsim predat în toate manuelele, la categoria zonei climatice temperate- ci mai degrabă două (unul cald și altul rece, specific zonei tropicale), schimbările din jurul nostru, în special cele privind mediul se petrec într-un ritm alert. Dacă în trecut se vorbea tot timpul la viitor, în termeni de decenii, iată că în fiecare an am văzut efectele schimbării climei, nu doar în Australia, Siberia sau alte locuri îndepărtate, ci și mai aproape de noi. Iar unul din cauzele accelerării acestor schimbării are legătură directă cu starea pădurilor, în special cea a defrișărilor.
Dacă până acum fotografii izolate cu copaci tăiați, un întreg munte defrișat sau statistica ce arată că mai mult de jumătate din județele României au o suprafață împădurită aflată sub media Uniunii Europene (39%) nu capacita lumea în proporții mari și decidenții să reacționeze într-un sens concret și definitiv, poate ajută în realizarea acestui lucru imaginea de ansamblu întinsă pe mai mulți ani.
Completarea puzzle-ului cu datele deschise (open data) privind degradarea mediului este un exemplu în acest sens. Efortul științific al lui Milos Popovic de armonizare a informațiilor geografice subnaționale cu variabilele individuale socio-economice și imaginile din satelit reprezintă un instrument prin care atât factorii de decizie și mai ales publicul nespecializat poate să vadă rezultate concrete. Și să acționeze în consecință.
În lipsa altor date de la unitățile administrativ teritoriale, trei surse senzoriale despre poluare și defrișări (toate fiind strâns legate de degradarea mediului) au fost folosite pentru a crea hărțile. Defrișarea este un factor-cheie în emisia de dioxid de carbon, deoarece copacii stochează atât de mult din acest gaz cu efect de seră.
În cazul României putem observa că dacă în interiorul arcului carpatic (mai exact în depresiunea colinară a Transilvaniei), densitatea pădurilor a crescut cu până la 5% în perioada 2015-2019, acest lucru nu compensează scăderea dramatică a numărului de copaci de-a lungul Carpaților cu un impact negativ situat între 25 și 50% pierderi sub Carpații Meridionali!
(…) a trebuit să ne dăm seama mai întâi de cea mai apropiată distanță de la fiecare stație de raportare la unitatea administrativă locală (LAU), să atribuim nivelurile anuale de poluare la fiecare unitate (LAU) și, în cele din urmă, să creăm harta noastră detaliată. Folosind această abordare, suntem capabili să agregăm datele la orice nivel NUTS (n.r. unitate administrativ teritorială)
Milos Popovic
Orice cale către zero emisii de CO2 necesită o vastă acțiune de replantare. După cum se poate vedea din grafice, în cea mai mare parte a Europei defrișările sunt în curs, lucru parțial cauzat de efectele schimbărilor climatice, cred autorii. Din păcate acest lucru agravează și mai mult situația, deoarece copacii căzuți eliberează CO2 captat anterior. Sunt oferiți exemplu în acest sens munții Tatra din Slovacia care au pierdut mulți copaci într-o furtună devastatoare, condițiile meteorologice extreme de acest fel omoarând acoperirea copacilor vulnerabili, ducând la eroziunea solului. Efortul de replantare este astfel și mai mare!
Instrumente ca cel de mai sus reprezintă vârful aisbergului posibilităților pe care cartografierea datelor le-ar putea oferi ONG-urilor, think-tank-urilor, întreprinderilor mici, instituțiilor academice, dar și factorilor de decizie. Cel mai important în opinia lui Popovic ar fi că această abordare ar putea ajuta actorii din societate menționați anterior să lege în mod eficient tiparele schimbărilor de mediu de atitudinile indivizilor și de datele socio-economice subnaționale.
Abordare individuală sau sistemică?
Cu ocazia Zilei Internaționale a Pădurilor (21 martie) cel mai recent intrat reprezentant al României în Parlamentul European a ridicat problema procentului din suprafața acoperită de păduri al țării noastre (29%), față de media UE. În acest sens, Vlad Gheorghe (USR PLUS) susține mesajul ferm #StopDefrișării în Parlamentul European și în Comisiile din care face parte. În loc să abordeze problema într-o manieră sistemică, la nivelul Guvernului din care forța sa politică face parte, acesta roagă cetățenii să transmită „un mesaj de susținere pentru pădurile din România în cadrul consultării publice privind noua Strategie UE pentru păduri ce va fi elaborată de Comisia Europeană anul acesta. Până pe 19 aprilie vă puteți exprima aici”, pe acest website.
Lucru ce este destul de frustrant pentru cetățenii care au analizat pozitionarea partidelor față de mediu, schimbare climatică, energie și transport și au votat ca atare la ultimele alegeri naționale. Cu alte cuvinte, semnalul a fost trimis deja, acțiunea individuală a fost exprimată, acum ar fi nevoie de abordare sistemică!
De ce pentru păduri încă se cer multe acțiuni din partea cetățenilor privind nevoia imediată de acțiune?
În cazul transparenței, un deziderat semnalat și aprobat prin votul cetățenilor, la nivelul Primăriei Municipiului Timișoara (care face parte începând din acest an în Open Government Partnership International), se fac publice toate informațiile despre cum sunt cheltuiți banii orașului.
Proiectul transparenta.primariatm.ro este implementat etapizat, în fiecare lună, oricine putând afla ce facturi s-au plătit din bugetul local. Oarecum similar s-a făcut deja și la nivelul Ministerului Economiei, fiind supuse transparenței o serie de contracte și achiziții. În cazul pădurilor și defrișărilor avem la dispoziție instrumente pentru sesizarea autorităților, însă decidenții încă nu oferă transparență privind acțiunile și rezultate din această zonă atât de importantă pentru prezentul și viitorul nostru.