Rata anuală a inflației IPC și-a continuat parcursul descendent în ultimele trei luni ale anului 2020, coborând până la 2,06% în luna decembrie 2020 (față de 2,45 la sută în septembrie), anunță BNR în primul raport semestrial asupra inflației din acest an. Cu toate acestea, economiștii se așteaptă la o relativă stagnare a economiei, rata inflației urcând deja la începutul lui 2021 din cauza mai multor factori cum ar fi liberalizarea pieței de energie și prețurile la alimente.
Conform cu cele mai recente date statistice publicate de către INS au indicat, începutul anului 2021 a marcat un salt puternic al ratei anuale a inflației, până la 2,99 la sută în ianuarie, respectiv 3,16 la sută în februarie, în contextul liberalizării pieței energiei electrice pentru consumatorii casnici, dar și al creșterii semnificative a cotației petrolului Brent, precizează reprezentanții Băncii Naționale.
Tendința dezinflaționistă din 2020 a fost imprimatăde înregistrarea unei recolte abundente de legume și fructe pe plan comunitar, respectiv de manifestarea unor efecte de bază favorabile asociate scumpirii puternice a unor alimente procesate în urmă cu un an. Cel din urmă factor a fost decisiv pentru traiectoria CORE2 ajustat, care și-a întrerupt perioada de stabilitate, coborând la 3,3 la sută în decembrie 2020. Atât rata anuală a inflației IPC, cât și cea a inflației de bază CORE2 ajustat s-au situat la sfârșitul anului la valorile prognozate în ediția precedentă a Raportului asupra inflației.
Companiile au continuat să resimtă o majorare a costurilor
Companiile au continuat să resimtă o majorare a costurilor unitare cu forța de muncă, se precizează în raportul semestrial, chiar și excluzând impactul măsurilor de sprijin acordate de autorități, precum și a costurilor asociate măsurilor de combatere a pandemiei. Rata anuală de creștere a costurilor unitare cu forța de muncă a cunoscut o atenuare în a doua jumătate a anului 2020, însă dinamica a rămas consistentă (circa 9% pe ansamblul semestrului II 2020, față de aproximativ 12% în trimestrul II).
Indicatorul ajustat pentru impactul asociat recurgerii firmelor la măsurile de sprijin guvernamental (șomaj tehnic, reactivarea contractelor suspendate pe perioada stării de urgență) a consemnat o dinamică mai moderată, de aproximativ 7%. La nivelul industriei, dinamica anuală a costurilor salariale unitare s-a poziționat în jurul valorii de 3% atât în trimestrul III, cât și în trimestrul IV.
În structură însă, peisajul este unul mixt, consideră specialiștii BNR. Dacă unele domenii înregistrează evoluții favorabile, reluarea activității economice antrenând recuperări în planul productivității (precum industria auto și ramurile conexe, dar și cea chimică și metalurgia), în ceea ce privește ratele anuale de creștere a ULC acestea se mențin ridicate în anumite sectoare, în speță cele relevante pentru coșul de consum (precum industria alimentară, ușoară, a mobilei, dar și cea farmaceutică), unde indicatorul depășește 8 % în ultimul trimestru al anului 2020.
Evoluțiile din ultimele luni sunt compatibile cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din noiembrie 2020, care indica plasarea dinamicii inflației în proximitatea punctului central al țintei pe orizontul relevant pentru politica monetară, pe fondul manifestării efectelor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată.
Se prefigura însă o schimbare importantă în conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, inclusiv în raport cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, în condițiile în care potențiala țintă de deficit bugetar pentru 2021 și unele măsuri anunțate/adoptate deja de noul guvern, precum cea privind plafonarea temporară a salariilor din sectorul bugetar, făceau probabilă inițierea în acest an a necesarei consolidări bugetare – cu implicații favorabile inclusiv asupra primei de risc suveran și, în final, asupra costurilor de finanțare, se susține în analiza Băncii Naționale.
Persistă totuși incertitudini în ceea ce privește dimensiunea și instrumentele consolidării din acest an și în perspectivă, mai ales în condițiile creșterii ample, posibil peste așteptări, a deficitului bugetar în 2020, sub impactul crizei pandemice și al măsurilor de sprijin adoptate, dar și ca efect al majorării unor cheltuieli cu caracter permanent.
Particularitățile privind restricțiile în România și-au pus amprenta pe finalul anului 2020
Actualul scenariu de bază al BNR continuă să rămână grevat de o multitudine de surse interconectate de riscuri și, mai ales, de incertitudini, asociate în principal evoluțiilor din planul sănătății publice, acestea căpătând o pregnanță sporită odată cu declanșarea, în toamna anului 2020, a celui de-al doilea val pandemic.
Ulterior normalizării graduale a activității economice din trimestrul III, care a beneficiat de relaxarea restricțiilor de mobilitate, de atenuarea volatilității pe piețele financiare internaționale, precum și de reluarea funcționalității lanțurilor de producție și distribuție de la nivel global, agravarea situației medicale din ultima parte a anului trecut a impus reinstaurarea unora dintre aceste restricții.
În contrast cu primul val, Guvernul a dorit probabil să fie evitată aplicarea de o manieră generalizată a acestora, având drept consecință sporirea rezilienței la șocuri a multora dintre sectoarele economiei, implicit și cea a activității economice la nivel agregat. Având în vedere că în prezent se discută despre al treilea val al pandemiei, următoarele luni sunt sensibile pentru economia României în ansamblu.
Previziune pentru anul 2021
Particularitățile situației medicale fac probabilă persistența unei părți a acestor restricții și în prima parte a anului 2021, susține BNR. Din acest motiv, până la o normalizare a situației în plan medical, raportat la perspectivele de evoluție a activității economice din scenariul de bază, este de așteptat ca să persistă pe termen scurt actualele măsuri de distanțare socială, succedată de o detensionare graduală a crizei de sănătate publică, la care va contribui și progresul campaniei de vaccinare.
După ce procesul de redresare economică a continuat într-un ritm alert și pe parcursul trimestrului IV 2020 – o evoluție peste așteptări, care a particularizat economia României în context european –, pentru trimestrul I 2021 este previzionată o relativă stagnare a economiei, indusă de persistența efectelor crizei sanitare, subliniază economiștii.
Chiar și în aceste condiții, spune BNR, dinamica medie anuală a PIB în anul 2021 ar urma să înregistreze o valoare pozitivă semnificativă, în accentuare raportat la perspectivele din anteriorul Raport asupra inflației, cu un stimul important provenind din efecte de reportare (engl. carry-over) din anul precedent. Influențe favorabile sunt asociate și ipotezei de tranziție către un an normal din punct de vedere climatic, ce implică disiparea contribuției negative a agriculturii la dinamica PIB de pe parcursul anului 2020.
