Consiliul Fiscal (CF) și Consiliul Economic și Social (CES), două organisme importante în mecanismul democratic al României și-au exprimat dezacordul privind proiectul de buget și strategia fiscal-bugetară pentru anul 2021. Guvernul Cîțu a respins orice critică acuzând instituțiile consultative de „politizare”.

---

Dacă avizele și analizele CES și CF au fost ignorate sau minimalizate de către premier, Florin Cîțu a anunțat aprobarea în ședința de luni a Guvernului a formei finale a proiectului legii bugetului pentru 2021. Cu avizul Consiliului Legislativ, acest proiect a fost trimis către Parlament.

Dacă reprezentanții Executivului își descriu propunerile drept „un buget corect, credibil și orientat spre dezvoltare și reforme”, nu la fel consideră reprezentanții Consiliului Economic și Social, care au avizat negativ documentul elaborat de Guvernul Cîțu.

Membră a Comisiei pentru drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, egalitatea de şanse şi de tratament din cadrul CES, Enikö Vincze, descrie actualul guvern ca fiind total iresponsabil „în condițiile recesiunii economice și prelungirii pandemiei, față de milioanele de cetățeni români care trăiesc în sărăcie sau suferă de privațiuni materiale și locative severe, inclusiv față de cei peste 40% dintre salariați care câștigă salariul minim pe economie, sau cei 15% dintre lucrători care sunt în sărăcie.”

Aceasta își motivează votul împotriva proiectului de buget pe faptul că „impactul social al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 a fost definit într-un mod cât se poate de confuz de autorii săi, probabil cu scopul de a induce în eroare evaluatorii superficiali.” Acuzația de politizare a CES venită din partea premierului Cîțu este pusă pe seama faptului că reprezentantul PNL dorește „să desființeze tot ceea ce nu îi convine și tot ceea ce urăște, proiectându-se într-o falsă poziție non-politică profesionistă.”

Deși premierul s-a referit la Consiliul Fiscal și la părerea reprezentanților profesioniști ai acestuia sunt demn de luat în considerare, CF critică totuși proiectul de buget al Guvernului. Analiza bugetului național propus pentru anul 2021 a condus la concluzia că este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în absența creșterii veniturilor bugetare.

Pe baza documentelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP) aferente proiectului de buget pe anul 2021 și Strategiei fiscal-bugetare 2021-2023 dar și a informațiilor suplimentare transmise Consiliului Fiscal la solicitarea acestuia, a rezultat că Ministerul a avut în vedere la fundamentarea proiecției de încasări următoarele:

• obligații bugetare amânate la plată în anul 2020 în cuantum de 9 mld. lei, din care 7,3 mld. lei se recuperează în anul 2021, iar restul de 1,7 mld. lei în anul 2022
• sume în plus la nivelul TVA în anul 2021 din îmbunătățirea eficienței colectării în cuantum de circa 2,5 mld. Lei
• sume în minus în anul 2020 la nivelul veniturilor din TVA ca urmare a rambursărilor accelerate pentru a ajunge „la zi” cu acestea și care nu mai afectează negativ execuția bugetară începând cu anul 2021 în cuantum de 2,2 mld. lei.

Consiliul Fiscal nu vede ce-și imaginează Finanțele

Instituția condusă de Daniel Dăianu nu identifică în proiecția de venituri aferentă proiectului de buget considerarea acestor venituri la valoarea nominală declarată. Mai exact, estimarea făcută de Guvern are la bază comparația dintre veniturile bugetare care ar fi existat anul trecut în absența facilității considerând evoluția bazelor macroeconomice relevante și presupunând neschimbată eficiența colectării și veniturile efectiv înregistrate în execuția bugetară aferentă anului 2020.

• Păstrând ipoteza MFP de recuperare a acestor sume în anii 2020 și 2021, rezultă că din cele 6,2 mld. lei estimate de Consiliu obligații bugetare amânate la plată, circa 5 mld. lei ar putea fi recuperate în anul 2021 și 1,2 mld. lei în anul 2022.
• Consiliul Fiscal spune că este nevoie de o reformă profundă a administrației fiscale care să conducă la creșterea eficienței colectării, existând mult loc de îmbunătățiri în această direcție.
• Mai mult, autoritățile naționale nu acordă suficientă atenție proiecțiilor fiscal-bugetare pe termen mediu.

Este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în absența creșterii veniturilor bugetare. Aceasta ar putea proveni din: îmbunătățirea eficienței colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepțiilor și portițelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale și a concurenței fiscale neloiale și optimizarea ratelor de impozitare/taxare

Similar strategiilor fiscal-bugetare din anii precedenți, CF subliniază că iterația curentă a proiecției fiscal-bugetare pe termen mediu relevă faptul că autoritățile sunt preocupate de primul an acoperit de aceasta, fără a acorda suficientă atenție proiecțiilor fiscal-bugetare pe termen mediu, fiind manifestată tendința de a genera consolidare fiscală/bugetară pe termen mediu în lipsa unei fundamentări riguroase a veniturilor și cheltuielilor și a unor detalii concrete asupra ipotezelor ce fundamentează traiectoriile agregatelor de venituri și cheltuieli. Această asimetrie de atenție este cu atât mai importantă pentru consolidarea necesară, inevitabilă, care trebuie să aibă loc în perioada 2021-2024, concluzionează Consiliul Fiscal.