Najin și Fatu sunt ultimii doi rinoceri din specia lor care au supravieţuit braconajului. Jack Davison a vizitat Ol Pejeta în Kenya pentru a putea documenta o poveste care transcende tragedia. Ol Pejeta din Kenya este unul dintre cele mai mari sanctuare de protejare şi conservare a rinocerilor din lume, unde le găzduiește pe Najin și Fatu, o mamă și fiică fiind singurele femele de rinoceri albi nordici care mai există pe Pământ.

Povestea ultimilor doi rinoceri albi nordici este, în mod inevitabil, tragică. Zeci de ani de braconaj și pierderea propriului habitat au redus această subspecie odată înfloritoare de la populația miilor la nimic – extincţia pe care oamenii de știință o numesc „dispariție funcțională”. Ultimul mascul a murit în 2018, lăsând doar două femele: Najin și Fatu. Amîndouă locuiesc împreună, sub protecția gărzilor înarmate, în sanctuarul kenian Ol Pejeta, unde toată lumea le strigă cu afecţiune: fetele.

Jurnalistul Sam Anderson relatează că „să fii aproape de ele, este magic, căci depăşeşti tragedia poveştii de ansamblu. Sunt imense și deosebite – ele sunt produsul a milioane de ani de evoluție – și impresionante, comparativ cu orice alt animal văzut de aproape.” Rinocerul alb este al doilea cel mai mare animal terestru, depășit ca mărime doar de elefant. Din fericire, rinocerii tind să fie blânzi și calmi.

Ol Pejeta este cel mai mare sanctuar de rinoceri negri din Africa de Est. Sanctuarul reabilitează o selecție largă de animale salvate de pe piața neagră; de asemenea, urmărește să sprijine şi oamenii care trăiesc în jurul granițelor sanctuarului, pentru a se asigura că protejarea şi conservarea vieții sălbatice se traduce prin educație, asistență medicală și o infrastructură mai bună, toate acestea pentru următoarea generaţie de gardieni ai sanctuarului.

Folosind ovulele recoltate de la Najin și Fatu, precum și spermatozoizii de la ultimii masculi, au reușit astfel să creeze, până acum, cinci embrioni. Aceștia așteaptă, înghețați, ziua în care să poată lua parte la viață.

Ol Pejeta este, de asemenea, o poveste de contraste: pe de o parte, prezintă tragedia unei specii care alunecă spre extincţie din pricina omenirii și, pe de altă parte, descrie speranța și optimismul prezentate de știință și inovație pentru a susține și reface lumea naturală deja fragilă.