La fiecare 4 ani, Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA) desfășoară un proiect pentru a analiza uzul de substanțe în rândul tinerilor. Proiectul ESPAD face bilanțul consumului de tutun, alcool și canabis printre aproape 100.000 de tineri, din 35 de țări europene, cu vârste între 15 și 16 ani. Rezultatele pe 2019 sunt promițătoare pentru sănătatea adolescenților însă există multe probleme care trebuie adresate, cum ar fi consumul de la vârste fragede de 13 ani sau mai puțin.

ESPAD este un proiect de succes de 24 de ani, cu o istorie dinamică, o valoare în creștere atât la nivel național cât și cel european și cu un viitor promițător. Proiectul a fost inițiat și coordonat de Consiliul suedez pentru informații despre alcool și alte droguri (CAN), în urma lucrărilor inițiale desfășurate de Grupul Pompidou al Consiliului Europei. Sprijinul pentru proiect a crescut de la an la an iar din 2013, la cererea Suediei, a statelor membre ale UE și a Comisiei Europene, a fost implicat în coordonarea ESPAD, facilitând tranziția și dezvoltarea proiectului. Vedeți Studiul de peste 130 de pagini detaliat pe cele 47 de țări participante aici.

Fumatul de țigări crește dacă se includ și țigările electronice

În țările analizate 41% dintre adolescenți au fumat țigări cel puțin o dată în viață și 20% ar putea fi considerați a fi fumători actuali, adică au fumat țigări în ultimele 30 de zile. Prevalența medie pe viață a fumatului de țigări a fost aproximativ aceeași la băieți (43%) și fete (40%). Mai mult, în medie, 10% dintre studenți au raportat că au fumat zilnic în ultimele 30 de zile. Ratele fumatului zilnic de țigări au variat de la 1,9% în Islanda și Norvegia la 22% în Bulgaria. Nu s-au găsit diferențe în ceea ce privește ratele medii de fumat zilnic între băieți și fete.

Datele despre tendințe indică o scădere generală constantă începând cu 1995 atât în ce privește consumul de țigări în timpul vieții, în ultimele 30 de zile și zilnic. Cu toate acestea, dacă utilizarea țigării și a țigărilor electronice din 2019 (e-țigară) este analizată ca valoare combinată (ESPAD 2019 este prima colectare de date în care informațiile despre țigările electronice sunt disponibile pentru toate țările), prevalența este mai mare decât în ​​2015 (când studiul pentru consumul de nicotină nu făcea distincția între utilizarea țigărilor tradiționale și utilizarea țigărilor electronice). De fapt, luându-le în considerare împreună, pentru prima dată se pare că observăm o inversare a tendinței consumului de țigări, consumul începând să crească din nou, ajungând la 54% pentru utilizarea pe viață, 27% pentru utilizarea curentă și 12% pentru utilizarea zilnică

Fumatul de la vârste fragede îngrijorează cercetătorii

Îngrijorător ar fi faptul că mai mult de 1 din șase adolescenți din studiu (18%) fumase țigări la vârsta de 13 ani sau mai puțin, proporțiile variind considerabil între țări, de la 5,4-8,5% în Islanda, Malta și Norvegia la 31-33% în Letonia și Lituania. Atât în ​​medie, cât și în aproape toate țările participante, mai mulți băieți decât fete fumaseră țigări la vârsta de 13 ani sau mai puțin. În medie, 2,9% dintre tineri au început să fumeze țigări zilnic la vârsta de 13 ani sau mai puțin, ratele fiind cele mai mari în Slovacia (6,0%) și Bulgaria (5,8%) și cele mai mici în Olanda (0,9%), urmate de Islanda, Grecia și Slovenia (1,2-1,4%).

Țigări electronice mențin consumul de nicotină ridicat

Mai mult de unul din 10 adolescenți (11%) încercaseră țigări electronice la vârsta de 13 ani sau mai puțin, cu cifre variabile între țări, de la 4,3% în Muntenegru și 4,4% în Serbia la 19% în Lituania și 20% în Estonia. Băieții aveau mai multe șanse decât fetele să folosească țigări electronice la începutul vieții în marea majoritate a țărilor.

În medie, 1,7% dintre tineri începuseră să folosească țigări electronice zilnic la vârsta de 13 ani sau mai puțin. Cele mai mari rate s-au găsit în Kosovo (3,2%), Cipru (3,1%), Slovacia și Ucraina (2,8% fiecare), Lituania (2,7%) și Bulgaria (2,5%). În toate țările participante în studiu, rata de debut precoce a consumului zilnic de țigări electronice a fost mai mare la băieți decât la fete; cu toate acestea, din cauza proporției mici de adolescenți care au declarat acest obicei, diferențele de gen au fost în general mici.

Consumul de alcool în scădere

În ciuda faptului că consumul de alcool rămâne foarte popular printre tineri, tendințele temporale între 1995 și 2019 indică o scădere generală lentă, dar constantă, atât în timpul vieții, cât și în consumul de alcool din ultimele 30 de zile.

O evoluție pozitivă poate fi observată în tendința consumului intens de alcool episodic, media ESPAD atingând vârful în 2007 și apoi începând să scadă, atingând cel mai scăzut nivel în 2019. Comparând rata din 2019 cu rata din 1995, o creștere generală a consumului substanțial dar episodic de alcool poate fi observat în rândul fetelor (de la 30% la 34%) și o scădere în rândul băieților (de la 41% la 36%), rezultând o reducere a diferenței de gen în timp.

În toate țările ESPAD, cu excepția Kosovo (29%) și Islanda (37%), peste jumătate dintre studenți au raportat că au consumat alcool cel puțin o dată în timpul vieții. Media ESPAD a fost de 79% (interval 29-95%). Cele mai mari rate de consum de alcool pe viață (peste 90%) s-au găsit în Ungaria, Danemarca și Cehia. În plus față de Kosovo și Islanda, Norvegia și Suedia au avut rate relativ mici de consum de alcool pe viață (mai puțin de 60%). În general, mai mult de unul din 10 studenți (13%) au raportat că au fost intoxicați în ultimele 30 de zile.

Mai mult de o treime încearcă alcool la vârsta de 13 ani sau mai puțin

Peste o treime dintre studenții care au participat la studiul ESPAD (33%) au consumat însă o băutură alcoolică la vârsta de 13 ani sau mai puțin. Cele mai mari proporții de studenți care au declarat acest lucru s-au regăsit în Georgia (60%) și Letonia (48%). Țările cu cele mai mici rate de consum timpuriu de alcool au fost Islanda (7,1%), Kosovo (12%) și Norvegia (13%).

În aproape toate țările ESPAD, băieții au declarat mai o frecvență mai mare decât fetele să fi încercat alcoolul la o vârstă fragedă. În medie, 6,7% dintre adolescenți au avut această experiență. Această proporție a variat substanțial între țări, de la 1,8% în Islanda la 25% în Georgia! În zona de est a Europei s-au găsit mai multe rate mai mari și, în general, mai mulți băieți decât fete au raportat consumul de alcool la o vârstă fragedă.

Consumul de canabis a scăzut din 2011

Canabisul este perceput ca fiind cea mai ușoară substanță ilicită de care se poate obține, aproximativ o treime din studenții ESPAD (32%) considerând canabisul ca fiind ușor de obținut. Mai mulți studenți din Olanda, Danemarca, Cehia, Slovenia și Slovacia decât în celelalte țări ESPAD au perceput că canabisul este ușor disponibil (rate de la 45% la 51%). Țările cu cea mai mică disponibilitate percepută de canabis au fost Kosovo (11%), Ucraina (13%), România (16%) și Macedonia de Nord (19%).

Având în vedere media ESPAD, prevalența pe viață a consumului ilicit de droguri a crescut din 1995 până în 2011, iar de atunci a scăzut.

În medie, 16% dintre adolescenți consumaseră canabis cel puțin o dată în viață. Țările cu cea mai mare prevalență a consumului de canabis au fost Cehia (28%), Italia (27%) și Letonia (26%). Cele mai scăzute niveluri de consum de canabis (2,9-7,3%) au fost raportate în Kosovo, Macedonia de Nord, Islanda și Serbia. În medie, băieții au raportat consumul de canabis într-o măsură mai mare decât fetele (18% față de 13%). Acesta a fost cazul în toate țările, cu excepția Bulgariei, Slovaciei, Maltei, Olandei și Cehiei.

Printre toți adolescenții care au consumat canabis în ultimele 12 luni (13% din total), drogul a fost consumat în medie în aproximativ 10 ocazii ( 9.9). În Franța, Italia, Serbia, Austria și Cipru, canabisul a fost utilizat în medie o dată pe lună (12 sau mai multe ocazii). Cea mai mică frecvență medie a consumului de canabis a fost găsită în Insulele Feroe (4,4 ocazii).

În medie, 2,4% dintre adolescenți au raportat că au consumat canabis pentru prima dată la vârsta de 13 ani sau mai puțin. Cele mai mari proporții s-au găsit în Franța (4,5%), Italia (4,4%), Letonia (3,8%), Cipru (3,6%) și Estonia (3,5%). Ratele de debut precoce ale consumului de amfetamină / metanfetamină au fost mai mici (media ESPAD: 0,5%), cu cea mai mare proporție în Bulgaria (1,8%), băieții fiind mai dornici decât fetele să încerce acest lucru. S-au găsit rezultate similare pentru debutul precoce al ecstacy și consumului de cocaină.

Alte substanțe psihoactive (sedative, analgezice, steroizi etc)

A existat o variație largă între țări în ceea ce privește prevalența utilizării pe viață a produselor farmaceutice în scopuri nemedicale (care includ calmante și sedative fără prescripție medicală, analgezice luate pentru a obține steroizi anabolizanți) și de la 2,8% la 23%. Rata medie a fost de 9,2%, iar ratele au fost cele mai mari în Slovacia (23%), Letonia (22%) și Lituania (21%). Cele mai scăzute niveluri de utilizare fără prescripție medicală a calmantelor sau sedativelor (aproximativ 2,0%) au fost raportate de adolescenții din Ucraina, România, Bulgaria și Croația.

Jocuri de noroc și jocuri de noroc online

În medie, 22% dintre tinerii participanți la studiu au raportat că au încercat jocuri de noroc pentru bani pentru cel puțin un tip de joc în ultimele 12 luni. Dintre adolescenții care au pariat în ultimele 12 luni, activitățile predominante de jocuri de noroc au fost loteriile, raportate de aproape jumătate dintre jucători, urmate de pariuri sportive sau de cursă de animale (45%) și cărți sau zaruri (44%). Cea mai puțin populară activitate de jocuri de noroc au fost sloturile (păcănelele), folosite de 21% dintre jucători.

Cea mai mare proporție de adolescenți care au pariat în ultimul an și au îndeplinit criteriile pentru comportamentul problematic al jocurilor de noroc a fost raportată în Georgia (12%), în timp ce cea mai mică proporție a fost găsită în Olanda (1,3%). În aproximativ o treime din țările ESPAD, proporția studenților care s-au angajat în jocuri de noroc cu probleme în rândul celor care au jucat în ultimul an a fost mai mare de 5,0%. În aproape toate țările, proporția elevilor care au pariat în ultimele 12 luni și care ar putea avea un comportament problematic la jocuri de noroc a fost mai mare în rândul băieților decât al fetelor (6,3% pentru băieți față de 2,4% pentru fete în medie).

Social Media și jocurile

Aproximativ 60% dintre respondenți au declarat că au jucat jocuri într-o zi școlară tipică în ultimele 30 de zile, iar 69% au raportat că au jucat jocuri digitale într-o zi non-școlară în ultimele 30 de zile. Excepțiile au fost Bulgaria și Suedia, unde aproape 70% respectiv 80% dintre elevi au raportat că au jucat jocuri în zilele de școală dar și în zilele non-școlare.

În majoritatea țărilor, cel mai frecvent raportat timp petrecut la jocuri într-o zi școlară tipică a fost de jumătate de oră sau mai puțin, în timp ce cel mai frecvent raportat timp petrecut la jocuri într-o zi tipică non-școlară a fost de 2-3 ore.

Cât privește utilizarea rețelelor sociale (WhatsApp, Twitter, Facebook, Skype, Bloguri, Snapchat, Instagram, TikToj) în ultimele 7 zile, aproximativ 94% dintre adolescenți au răspuns pozitiv. În medie, utilizatorii au petrecut 2-3 ore pe rețelele de socializare într-o zi școlară tipică și aproximativ 6 sau mai multe ore într-o zi tipică non-școlară.

Au fost raportate mai puține ore online într-o zi non-școlară în Austria, Cehia, Islanda, Slovenia, Danemarca, Kosovo, Georgia, Bulgaria, Cipru, Macedonia de Nord și Slovacia. În total, 10% sau mai mulți dintre elevi nu au raportat nicio utilizare a rețelelor sociale în nici o zi în Kosovo, Georgia și Bulgaria.