Concluziile alegerilor locale 2024 din Municipiul Arad: statu-quo confirmat

Într-o atmosferă electorală anostă, prezența neașteptat de mare a fost principala diferență față de ultimul scrutin, situația politică rămânând aceeași și după această rundă de alegeri locale. Chiar și unii candidați au rămas aceeași precum în 2020, iar rezultatul s-a păstrat la fel între primii doi clasați și în 2024.


Rezultatele nu au mai fost publicate online de către Autorității Electorale Permanente (AEP) în a doua zi după alegeri, iar comunicatele oficiale au venit abia târziu în seara zilei de luni. Cine dorea să analizeze rezultatele concrete pe secții a trebuit să caute aceste date pe websiteul de prezență a AEP și să descarce tabelele ale proceselor verbale.

Puțin peste 51.000 de voturi au fost valabil exprimate în Municipiul Arad pe 9 iunie, dintr-un total de 54.400 de alegători prezenți la urne, o creștere de peste 10.000 de voturi față de scrutinul local din 2020. Dintre aceștia un umăr de 28.552 au fost femei și 25.848 bărbați.

Categoria de vârstă 18-24 ani: 1.700 femei, 1.679 bărbați

Categoria de vârstă 25-34 ani: 3.059 femei, 2.895 bărbați

Categoria de vârstă 35-44 ani: 5.218 femei, 4.939 bărbați

Categoria de vârstă 45-64 ani: 11.334 femei, 10.587 bărbați

Categoria de vârstă peste 65 ani: 7.241 femei, 5.748 bărbați

Primăria Municipiului Arad

  1. Călin Bibarț (PNL) – 15.067 voturi – 29,44%
  2. Adrian Wiener (Alianța Dreapta Unită /USR+PMP+FD) – 12.605 voturi – 24,63%
  3. Ilie Cheșa (PSD) – 10.269 voturi – 20%
  4. Leontin Aslău (AUR) – 5.845 voturi – 11,42%
  5. Atilla Vereș (UDMR) – 3.730 voturi – 7,28%
  6. Cristian Galea (Alternativa Dreaptă) – 2.803 voturi – 5,47%
  7. Bogdan Lăbășan (SOS România) – 1.776 voturi – 3,47%
  8. Dan Cotuna (PUSL) – 815 voturi – 1,59%

Consiliul Local Municipal Arad

  • PNL – 11.563 voturi – 23% – 6 consilieri
  • PSD – 11.024 voturi – 22% – 6 consilieri
  • ADU (USR+PMP+FC) – 10.182 voturi – 20% – 5 consilieri
  • AUR – 7.127 voturi – 14% – 4 consilieri
  • UDMR – 4.646 voturi – 9% – 2 consilieri
  • Alternativa Dreaptă – 2.167 voturi – 4,23% – –
  • SOS România – 2.161 voturi – 4,22% – –
  • PUSL – 1.179 voturi – 2,3% – –
  • Uniunea Sârbilor din România – 937 voturi – 1,8% – –

PNL pierde consilieri, însă nu și voturi la primărie, ajungând din nou pe primul loc.

Puțin peste două mii de voturi i-au despărțit pe primii doi candidați pentru Primăria Municipiului Arad, asemănător cu scrutinul local din 2020. Atât Bibarț cât și Wiener au câștigat votanți față de acum 4 ani, însă prezența mai mare a făcut ca procentele să meargă puțin în jos pentru ambii.

Față de fostul primar, Gheorghe Falcă, care a candidat de fiecare dată sub o altă siglă sau o altă construcție politică (în 2004, 2008, 2012, 2016) decât cea sub care își câștigase mandatul, Călin Bibarț este reconfirmat în funcție candidând tot sub sigla PNL precum o făcuse prima oară în 2020.

Deoarece mandatele vor fi preluate abia în toamnă, când de fapt se împlinesc 4 ani de la ultimul scrutin de alegeri locale, mai este timp pentru ca o nouă configurație administrativă să se configureze. Până atunci însă PNL continuă mariajul politic cu PSD.

PSD crește în opțiunile electoratului, însă candidatul la primărie obține sub scorul partidului.

Candidatul PSD, Ilie Cheșa, este viceprimarul în funcție al municipiului și deci identificat cu administrația Bibarț. În campania electorală acesta nici nu și-a atacat colegul, ceea ce l-a făcut în cele din urmă să se plaseze pe locul 3 în opțiunile arădenilor. 

În urmă cu 4 ani, Mihai Fifor obținea un număr mai mare de voturi (11.642 voturi), la o prezență cu aproape 12.000 alegători mai puțin! Scorul slab însă înregistrat la CLM din 2020 se poate atribui faptului că sigla PSD s-a pierdut în acea Platformă Social-Liberal Creștină sub care au candidat membrii PSD, ALDE și ai PNȚCD.

Pentru legislatura locală 2024-2028, PSD va avea un număr egal de consilieri cu PNL, reprezentând un succes enorm pentru partidul care ocupă în prezent funcția de la Palatul Victoria. Voturile obținute sunt și pe măsura campaniei electorale locale modernă și profesionistă derulată de filiala arădeană.

USR ajunge pe locul 3 la CLM, însă aproape de celelalte prime două forțe politice.

Disensiunile din interiorul partidului principal al ADU, USR, mai ales după despărțirea de PLUS, are urmări în scorul obținut de partid, acesta pierzând 2 consilieri față de 2020. Mai mult, voturile obținute sunt mai puține decât cele ale candidatului la primărie, Adrian Wiener.

Rezultatul final este totuși o surpriză plăcută, votanții dezamăgiți de cum este reprezentată dreapta politică de către PNL-Ciucă-Iohannis posibil să fi văzut în Alianța Dreapta Unită, respectiv USR ca principală alternativă demnă de susținut în viitor.

AUR a făcut un mare pas înainte în plan local.

Scorul considerabil înregistrat de către AUR confirmă într-un fel tradiția arădeană de a vota cu partide de extremă dreaptă, precum PRM în anii 2000 sau chiar Partidul Totul pentru Țară (Garda de Fier) în anii 1930.

Faptul că frontul lor nu a fost unit, deși AUR are în titulatură cuvântul Alianță, s-a simțit, partidul înființat de Diana Șoșoacă -SOS România- reușind să scadă votul auto-intitulat suveranist, chiar dacă nu a obținut cele 5% pentru a accede în Consiliul Local Municipal.

Scorul AUR, SOS România, și USR este totuși indicativ pentru ceea ce poate aduna votul de protest, luate împreună (19.470 voturi), ambele partide nou-înființate pot reprezenta o contrapondere la cele vechi PSD și PNL (22.587 voturi) care conduc împreună administrația locală și guvernarea națională în ciuda diferențelor ideologice dintre ele.

UDMR a suprins cu un scor mare având în vedere prezența ridicată.

Probabil prezența mare anunțată în timpul zilei votului a mobilizat comunitatea pentru a vota cu UDMR, chiar dacă nu a mai surprins cu un candidat notoriu, precum o făcuse în urmă cu 4 ani prin Alexandru Meszar. În cele din urmă, chiar dacă prezența a fost mare, iar ca atare votul maghiarilor era teoretic pus în pericol, UDMR a reușit din nou să obțină 2 mandate de consilieri.

Statu-quo stabilit după alegerile din 2020 confirmat în 2024.

Cu o posibilă continuare a alianței între PNL și PSD, susținuți și de UDMR, administrația Bibarț a fost confirmată, în timp ce alternativa continuă să fie reprezentată de USR sau AUR, principalele partide de opoziție.