În această perioadă a anului, mulți dintre noi privim spre viitor. Adică spre ceea ce dorim să realizăm sau să asistăm în 2024. Nu putem însă face asta fără să concluzionăm anul 2023. Ce putem prevede, în materie de politică, în Europa, este posibil datorită sondajelor și analizelor făcute de specialiștii în domeniu.
Anul 2023 a fost marcat de efectele schimbării climatice și suferința crescândă la marginile Europei, atât în conflicte militare cât și în drama celor decedați încercând să ajungă în zona din lume care a spus nu războiului după anul 1945 cât și după căderea Cortinei de Fier în 1989 și care a îmbrățișat valorile democrației.
Cu toate aceste încercări, preferințele pentru forțele politice anti-democratice au fost în creștere fiind prevăzute că în 2024, care conține nu doar alegeri europene în toate țările Uniunii Europene, cât și alegeri naționale, regionale, respectiv locale. Aceasta înseamnă că se pot schimba multe lucruri în diverse țări de pe continent. În același timp însă, nu se prevede o schimbare în ce privește direcția politică a UE.
Din analiza făcută de POLITICO, proiecția privind numărul de eurodeputați obținute de familiile politice europene după scrutinul de la finalul primăverii nu va influența actuala majoritate politică care susține Executivul condus de Ursula von der Leyen. Cel mai probabil aceasta nu va mai deține șefia Comisiei, însă neavând sistemul spitzkandidat, prin care fiecare partid politic european nominalizează un candidat dinaintea votării de către cetățeni, discuțiile vor începe abia după ce voturile vor fi numărate.
Adică Popularii (care vor pierde un procent), Social-democrații, și Centriștii (reuniți în jurul lui Macron dar mult reduși cu aproape 2%) vor decide cine va conduce guvernul UE până cel mai probabil în 2029. Orice altă permutare cu forțele radicale sau de extremă, fie că este vorba de grupul Conservatorilor fie grupul Identitar -cele două familii politice care beneficiază de creșteri (aproximativ 7% în total) în materie de voturi- nu va aduce la constituirea unei alte majorități.
Ceea ce ar trebui să indice politicienilor aparținând PPE că adoptarea discursului xenofob și anti democratic nu va duce la nicio schimbare de status-quo, nefiind la fel de convingători precum originalii.
Acest lucru se vede, cu șase luni înainte de alegerile europene, și în rezultatele ultimelor sondaje din Germania care arată un avans pentru CDU/CSU, odată cu pierderea încrederii electoratului în guvernarea de stânga. Însă și faptul că AfD atinge noi cote maxime de voturi!
Social-democrații de la SPD pierd în fața centrului-dreapta și scad la 10% la nivel național, un nou record de jos, comparabil doar cu Conservatorii din Regatul Unit al Marii Britanii, unde guvernul condus de Sunak duce Opoziția, reprezentată de stânga britanică, la noi cote mari în opțiunile electoratului.
Liberalismul de centru și partidele climatice sunt pierzanții proiectați
Renew Europe, care reunește liberalismul economic și cultural, rămân ancorați în jurul lui Macron, care a câștigat de curând un al doilea mandat la Președinția Franței, însă pe tot cuprinsul UE, aceștia sunt previzionați a pierde peste 3% din reprezentarea în Parlamentul European. Această scădere poate fi explicată și prin faptul că acea clasă de mijloc, urbană și tehnologizată, pe care o reprezenta ALDE în ultimul deceniu s-a subțiat, iar oamenii ori sunt într-o situație mai proastă ori mai bună, schimbându-și astfel preocupările și deci și opțiunile electorale (fie spre dreapta fie spre stânga).
Pierderea considerabilă a Verzilor poate fi explicată, în contextul în care criza schimbării climatice și-a arătat forța destructivă în 2023, atât prin faptul că discursul privind nevoia unor soluții este implmentat la nivelul partidelor tradiționale, cât și prin faptul că odată ajunse în actul de guvernare (Germania, Austria etc.) scad din preferințele electoratului.
Dacă în cazul partidelor de dreapta, politicienii aparținând PPE au încercat să recupereze -deși mai bine spus ar fi că au mutat atenția- prin adoptarea discursului anti-imigraționist și a unor politici xenofobe, s-au axat și pe recunoșterea realității climatice Comisia Van Der Leyen fiind esențială în a duce această temă în zona de mainstream. Prin urmare, Verzii nu mai par atât de interesanți din punct de vedere electoral, tema lor principală fiind preluată cu succes, chiar dacă nu și soluțiile înaintate de către ecologiști.
România nu este diferită
Guvernul FSN 2.0 format în 2021 probabil va continua și după 2024, când va fi stabilită majoritatea parlamentară și persoana care va conduce Președinția României în următorii 5 ani. Cu alte cuvinte, chiar dacă partide de extremă, precum AUR, vor avea o reprezentanță mai mare în Parlament, același scenariu precum în Parlamentul European va fi implementat. De observat că stânga politică în România rămâne neafectată, ceea ce arată că electoratul votant cu AUR este cel care în trecut a votat cel mai probabil tot cu reprezentanții de dreapta PNL sau USR.
Deși anul 2024 va fi tumultos în materie de campanie electorală, care începe odată cu înflorirea ghioceilor și nu se va termina până ce noua pătură de zăpadă se va așterne bine în următorul decembrie, în materie de decizie totul se va amâna cel mai probabil până în 2025.
Mulțumiri că ați fost alături de Independentul și în 2023! Un An Nou fericit tuturor!
Foto principală: Salvatore De Lellis