Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a estimat luni că alegerile locale desfăşurate în Republica Moldova în urmă cu o zi au fost organizate eficient, dar interferenţele externe şi restricţiile impuse de guvern, precum excluderea din cursă a unui partid de opoziţie sau interzicerea unor surse media, au avut un impact negativ asupra scrutinului, potrivit raportului preliminar al misiunii de observatori internaţionali, citat de Agerpres.

În zilele de dinaintea alegerilor, preşedinta republicii, Maia Sandu, a acuzat public Rusia că încearcă să „cumpere” votanţi prin canalizarea de fonduri către partidele politice pro-ruse, transmite Agerpres. Invocând raţiuni de securitate naţională, autorităţile de la Chişinău au chiar interzis participarea în alegeri a partidului „Şansă”, formaţiune legată de oligarhul fugar pro-rus Ilan Şor. OSCE critică acțiunea guvernului în raportul său preliminar, estimând că această excludere a unui partid din cursa electorală contravine standardelor internaţionale şi angajamentelor asumate în cadrul OSCE.

Organizația internațională subliniază că majoritatea candidaţilor au putut să-şi desfăşoare campania liber, însă puterile extinse ale comisiei guvernamentale pentru situaţii excepţionale au fost folosite pentru a restricţiona libertatea de exprimare şi de întrunire, precum şi dreptul de a candida!

Eșec pe linie al partidului de guvernământ

În urma anunţării rezultatelor scrutinului local, 7 din cele 11 municipii din Republica Moldova şi-au desemnat primarii din primul tur, însă niciunul dintre câştigători nu este al Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), actualul partid de guvernământ al preşedintei Maia Sandu. În Chişinău, primarul în exerciţiu, Ion Ceban, care a candidat din partea unei formațiuni politice înființată de acesta, Mişcarea Alternativa Naţională, a obţinut 50,62% din voturile exprimate. Candidatul PAS, Lilian Carp, a fost votat de doar 28,23% din alegători.

Pe de altă parte, „în general, afluxul de fonduri străine şi ilicite şi stimulentele monetare folosite pentru a influenţa opţiunea votanţilor au distorsionat campania”, se arată în raportul OSCE. Observatorii organizației au notat drept credibile, persistente şi răspândite acuzaţiile despre folosirea unor fonduri ilegale pentru cumpărare de voturi, legate de liderul partidului dizolvat „Şor”, precum şi folosirea de sponsorizări private străine pentru a finanţa proiecte de infrastructură în unele regiuni.

Mass media este în mâinile unor interese politice

Nci mass-media nu au scăpat din analiza observatorilor internaționali. Multe instituţii media operează în Republica Moldova pe o piaţă a publicităţii distorsionată, cu majoritatea posturilor TV considerate a fi controlate de oameni de afaceri având legături cu partidele politice. Sub starea de urgență declarată la începutul lui 2022, şase posturi TV au fost suspendate. Guvernanții au motivat decizia pe securitate naţională, dezinformare şi presupus control al posturilor de către persoane sau companii aflate sub sancţiuni internaţionale.

La sfârşitul lunii octombrie, alte şase posturi au fost suspendate şi accesul la 73 de website-uri a fost blocat cu aceeași motivație. Chiar dacă organismul naţional al audiovizualului nu a constatat că posturile TV ar fi răspândit dezinformări! Prin urmare, „restricţiile faţă de libertatea de exprimare nu par a fi proporţionale cu încălcările comise, conform normelor internaţionale privind drepturile omului”, subliniază OSCE.