Actualul președinte al Austriei, Alexander Van der Bellen, și-a asigurat un al doilea mandat de 6 ani, după ce a câștigat peste 54% din voturi la alegerile prezidențiale de duminică, evitând un al doilea tur de scrutin. Candidatul de pe poziția secundă a primit sub 20% din preferințele electoratului prezent la urne.

Președintele fostului lider al Verzilor, s-a confruntat cu alți șase candidați, toți bărbați, dar numai pe buletinul de vot, deoarece Van der Bellen a ales să nu participe la dezbateri, considerând mandatul actual drept măsură a ceea ce poate oferi cetățenilor din poziția de președinte.

Dintre ceilalți candidați (Michael Brunner, Gerald Grosz, Heinrich Staudinger, Dominik Wlaszny, Tassilo Wallentin), doar Walter Rozenkranz a avut susținerea unui partid – Partidul Libertății (FPO), de dreapta populistă. Partidele mari cum sunt cele ale conservatorilor sau ecologiștilor (ambii aflați în guvern) dar și social-democrații, nu au nominalizat candidați, susținând indirect pe Van der Bellen.

Președintele Austriei s-a prezentat în campanie drept „alegerea sigură în vremuri furtunoase” și a promis că oferă țării „stabilitate” și „claritate”, în timp ce campania lui Rozenkranz, în special pe internet, s-a bazat pe subiectul migrației, în speranță că vor speria votanții în a vota împotriva lui Van der Bellen, cum au făcut la ultimul scrutin din 2016, poziționându-se drept prima opțiune a electoratului.

Duminica aceasta au fost primele alegeri naționale din Austria după pandemia de COVID-19 și războiul Rusiei în Ucraina. Deși Van der Bellen era prezentat drept câștigător în sondaje, fără un pericol, alegătorii din Austria s-au prezentat în număr considerabil la vot. Dacă un candidat adună peste 50% din voturile celor prezenți la urne, regulile electorale austriece precizează că un al doilea tur nu mai este organizat.