Mai multe state membre ale UE au instituit controale aproape permanente la frontierele interne, eludând Acordul Schengen privind libera circulație. Aceleași țări încearcă, de asemenea, să relaxeze regulile Schengen în negocierile de la Bruxelles. Nu este o surpriză că, în aprilie, Curtea de Justiție a UE a declarat ilegală aplicarea persistentă a unor astfel de controale.

---

Analiza Investigate Europe subliniază că în primăvară Curtea de Justiție a precizat foarte clar că statele nu pot eluda Acordul Schengen dar nici nu pot aplica o amendă pentru refuzul de a prezenta un pașaport, dacă controlul la frontieră nu este legal, așa cum este cazul în condițiile prezente.

Schengen a fost numit după satul Schengen din Luxemburg. Acolo, șapte țări au semnat un acord în 1985 pentru a elimina treptat controalele la frontierele lor comune. Zece ani mai târziu, a devenit realitate. Astăzi, 26 de țări au aderat la Zona Schengen. Sunt toate țările UE, cu excepția Irlandei și Ciprului, precum și a României, Bulgariei și Croației, ultimele trei fiind în curs de aderare. Pe lângă țările UE, Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein fac, de asemenea, parte din Schengen.

Regulile Schengen și cine le încalcă

Controalele pot fi instituite la granițele externe, iar în cazul ”granițelor” interne, acestea trebuie să dureze o perioadă de maxim 6 luni, fiind precizată nelegalitatea lor dacă durează ani la rândul. Orice nouă decizie de a introduce astfel de controale interne trebuie să se bazeze pe noi analize a situației și trebuie să justifice o amenințare serioasă. De la invazia rusă a Ucrainei, mai multe țări cu controale la frontierele interne au adăugat acum războiul ca un argument suplimentar. Fie invocând migrația sau potențiala contrabandă de arme din război ca motive. Pretext sau nu, argumentul războiului din Ucraina poate fi folosit doar timp de șase luni.

La doar o săptămână după decizia instanței UE, guvernul Suediei a prelungit controalele până în noiembrie 2022, invocând amenințări teroriste și migrație scăpată de sub control. Aceeași formulare a fost folosită pentru fiecare decizie între 2018 și 2022. Ministrul suedez al justiției Morgan Johansson a refuzat să comenteze legalitatea acestor decizii.

Și Danemarca are controale la granița cu Germania, din cauza migrației, și la granița cu Suedia, din cauza amenințării „crimei organizate și terorismului”. Astfel au prelungit aceste controale în mai pentru încă șase luni. Ministrul danez al Justiției, Mattias Tesfaye, a refuzat să comenteze.

Norvegia practică controale la frontieră din noiembrie 2015. Documentele arată că două guverne consecutive au folosit în mod constant amenințările teroriste și migrația necontrolată ca argumente pentru extinderea controalelor.

Controalele Austriei sunt justificate de amenințarea la adresa ordinii și securității publice din cauza crimei organizate (contrabandă), a amenințărilor teroriste latente și, în ultima perioadă, a pandemiei de COVID-19. Ministerul federal austriac a declarat pentru Investigate Europe că situația actuală privind migrația ilegală este „binecunoscută” și „suspendarea controalelor la frontieră este un factor de atracție pentru contrabanda ca formă de crimă organizată”.

Comisia Europeană a declarat, într-o reuniune tehnică din ianuarie la Consiliul UE, că a avut în vedere „nevoile exprimate de unele state membre, în special în ceea ce privește migrația secundară”, atunci când a propus reforma Schengen. De asemenea, Comisia „a insistat asupra caracterului proporțional și de ultimă instanță a acestor măsuri pentru a reintroduce controalele la frontieră”. În esență, vor să se întoarcă în timp cu 25 de ani, înaintea formării cadrului legal Schengen să fie inclus în legislația UE.

Reportajul semnat de Sigrid Melchior, Pascal Hansens, Nico Schmidt, Amund Trellevik și Ingeborg Eliassen scot în evidență că scopul actualelor controale la frontierele interne este, cel de a limita migrația și de a transmite atât migranților, cât și populației un semnal că Statul deține controlul granițelor.

Între timp, rețeaua de ONG-uri, Consiliul European pentru Refugiați și Exilați (ECRE), a avertizat că unele reforme ar putea duce la „granițe mai ostile” pentru cei care caută refugiu în UE. Este probabil ca acestea să aibă de facto consecințe negative și să nu contribuie la obținerea unei zone Schengen fără controale la frontieră pentru persoanele de toate naționalitățile.

Costul pentru cetățeni?

Costurile controalelor la frontieră sunt suportate în primul rând de cei care locuiesc în zonele de frontieră și de călători. Un studiu din 2016, comandat de Parlamentul European, arată că o suspendare de doi ani a Zonei Schengen ar costa economia europeană 51 de miliarde de euro. Și o Europă fără Schengen ar însemna o scădere de 0,14% a PIB-ului UE, sau 230 de miliarde de euro, în fiecare an.

Există și un cost politic pentru țările care ignoră recenta hotărâre a instanței UE, subliniază Investigate Europe: pierderea credibilității în apărarea statului de drept în Europa. În Uniunea Europeană, guvernele din Ungaria și Polonia au contestat de ani de zile principiile fundamentale ale cooperării UE, ignorând în special hotărârile instanțelor UE privind independența judiciară. Franța, Germania și Austria au fost printre cele mai vocale în criticarea subminării statului de drept de către Polonia și Ungaria. Acum tocmai aceste state nu respectă o decizie a Curții de Justiție pur și simplu pentru că nu le place rezoluția.