Decizia se bazează pe o analiză de securitate la care Guvernul a invitat celelalte partide din tara să ia parte. Concluzia este că apartenența la NATO este cea mai bună modalitate de a proteja securitatea Suediei avand in vedere ca mediul de securitate schimbat fundamental după invazia Ucrainei de către Rusia.

Opțiunile de politică de securitate ale Suediei ar putea pune capăt deceniilor de nealiniere militară într-o schimbare istorică declanșată de invazia Ucrainei de către Rusia. De ce Suedia nu este deja membra? Aceasta a considerat că aderarea la alianță ar reprezenta o provocare inutilă a Moscovei și, prin urmare, au urmat de mult timp politica de neutralitate, apoi de nealiniere, pentru a evita antagonizarea unei puteri regionale majore.

Opoziția Suediei față de aderarea la NATO a fost mai degraba ideologică. Politica sa externă postbelică s-a concentrat pe dialogul multilateral și pe dezarmarea nucleară și s-a văzut de mult timp ca un mediator pe scena internațională, eliminând armata după încheierea Războiului Rece.

A reintrodus insa recrutarea și a sporit cheltuielile pentru apărare de când Rusia a anexat Crimeea în 2014, dar mulți din stânga politica suedeză rămân suspicioși față de agenda NATO și susțin că apartenența la NATO nu va face decât să crească tensiunile regionale. Prim-ministrul Finlandei, Sanna Marin, și omologul său suedez, Magdalena Andersson, au declarat luna trecută că invazia Ucrainei de către Rusia a „schimbat întregul peisaj de securitate al Europei” și „a modelat dramatic mentalitatea” în regiunea nordică.