Istoria din ultimii 20 de ani a CET Arad este una tragică. Însă fără amprenta administrației locale condusă de actualul PNL din 2004 până cel puțin 2024, acest dezastru bugetar și de patrimoniu nu ar fi putut avea loc. Povestea e lungă și complicată, subliniază reprezentanții USR, care din Opoziție acționează acum drept avertizori de integritate.

---

Într-un climat în care presa locală semnalează public niște nereguli însă se supără când ele sunt abordate de adversarii politici ai autorilor neregulilor, distrugerea bunurilor publice rămân nesancționate. Justiția, subiectul de la care coaliția de guvernare dintre USR și PNL s-a destrămat, nici măcar nu a început să investigheze acțiunile de falimentare a centralelor electro-termice.

Povestea CET Arad „trebuie” să fie întortocheată, conform reprezentanților USR pentru că „celui care pierde trebuie să-i fie greu să se prindă că pierde, iar cel care câștigă trebuie să aibă destul timp să-l convingă pe cel care pierde că doar i se pare că pierde.” Deși sunt destule elemente ce doar organele penale le-ar putea desluși în totalitate, faptele administrative prezentate mai jos de către USR, indică o intenție bine pusă la punct în defavoarea cetățenilor și serviciilor publice și în favoarea unor firme private.

Păgubirea pas cu pas patrimoniului și bugetului local

∎ 2011 ∎ Primăria Arad studiază oportunitatea înființării unui parc pentru producerea energiei electrice

Acest lucru trebuia să fie amenajat în vecinătatea CET Arad, pe centura N, lângă depozitul de zgură și cenușă de 69 hectare al companiei de termoficare. Documentația recomandă investiția ca foarte oportună, este recomandată totodată și o soluție tehnică, sunt făcute planuri. Lucrurile rămân, aparent, la nivel de proiect al Primăriei.

∎ 2014 ∎ Începând cu acest an termoficarea din Arad funcționează integral pe gaze naturale

Nu mai este deci nevoie de cărbune, ca atare CET Arad nu mai produce zgură și cenușă, așa că cele 69 de ha nu-i mai sunt necesare pentru depozitarea lor.

∎ 2016 ∎ Cele 69 de ha sunt ecologizate și amenajate pentru ca deșeurile de pe teren să nu polueze apele din pânza freatică

O sumă de 792.000 de euro sunt investiți pentru acest scop, ceea ce înseamnă cam 1.15 euro/mp.

∎ 2018 ∎ CET Arad cere intrarea în insolvență

Ceea ce înseamnă că cei care decid în firmă vor fi, de acum încolo, creditorii și nu acționarii. Primăria Arad este nu doar acționar majoritar, cu 99% din acțiuni, ci și creditor pentru că CET Arad îi datorează 370 de mii de euro impozite și taxe locale neplătite la termenele legale.

∎ 2019 ∎ Pentru că în continuare impozitele și taxele locale sunt neplătite, datoria crește la 670 de mii de euro

Iar Primăria are o așa-zisă primă tentativă de a recupera banii arădenilor prin preluarea de la CET Arad a terenului de 69 de ha, evaluat la 500 de mii de euro (0,73 euro/mp), adică mai puțin decât datoria, mai puțin decât chiar banii investiți în ecologizarea lui, dar mai puțin și decât valoarea de piață a terenurilor din zonă de 7 – 10 euro/mp.

∎ 2020 ∎ Datoria CET crește la 970 de mii de euro

Iar terenul nu ajunge încă la Primărie, așa că aceasta face o a doua „tentativă” de preluare a lui. Valoarea terenului e tot de 500 de mii de euro, adică ceva mai mult de jumătate din datorie, dar și așa e mai mult decât nimic, mai ales în condițiile în care Primăria nu mai controlează CET Arad. Nici din această a doua tentativă nu iese nimic, iar terenul ajunge, contra sumei de 660 de mii e euro (0,96 euro/mp), la principalul creditor al CET Arad, care este în același timp și furnizorul acesteia de gaze naturale. La acest preț nici măcar investiția de ecologizare (1,15 euro/mp) nu este acoperită.

∎ 2021 ∎ Noul proprietar al terenului reia nimic altceva decât ideea Primăriei din 2011,

Adică cea de a face un parc de producție a energiei solare (parc fotovoltaic) pe acest teren, asta în condițiile în care costul panourilor solare a scăzut, între 2011 și 2021, cu cca. 70%, adică valoarea investiției s-a diminuat considerabil.

După ce au expus doar o parte din complexa poveste prin care CET Arad a fost distrus, bucată cu bucată, în anii administrației conduse de PNL, sunt lansate arădenilor și de ce nu instituțiilor din justiție, o serie de întrebări foarte pertinente.

• Cum au ratat Aradul și arădenii o asemenea oportunitate?
• Cum a ajuns un teren de 7-10 euro/mp să fie transferat, la mai puțin de o zecime din valoarea lui, din patrimoniul orașului în cel al unei firme private?
• Cum am ajuns să plătim cu toții pentru ratarea oportunităților?
• Care să fie motivele pentru care administrația ia decizii care duc, dintr-un singur foc, la pierderi atât de mari pentru Arad și arădeni?
• Este vorba despre o excepție, o greșeală, un fapt izolat, sau de o practică permanantă a reprezentanților noștri?
• Iar dacă este o practică, iar noi pierdem, oare cine câștigă?