Într-un sondaj european realizat de Ipsos pentru Fundația Jean-Jaurès și Friedrich-Ebert-Stiftung, aproximativ 8.000 de persoane au fost intervievate în perioada 28 decembrie 2020 – 8 ianuarie 2021, alcătuind opt eșantioane de 1.000 de persoane reprezentative ale populației în vârstă de 18 ani și peste din Franța, Germania, Italia, Lituania, Polonia, România, Spania și Suedia.

---

Conform rezultatelor analizate și publicate recent, 37% dintre români consideră noțiunea de suveranitate „depășită”, în timp ce doar 25% o consideră „modernă”, iar 33% „nici una, nici cealaltă”. Majoritatea respondenților (62%) nu atribuie nicio afiliere politică suveranității, deși printre cei care o fac, este mai degrabă asociată cu dreapta (menționată de 16%) decât cu stânga (9%). Aceste scoruri îi plasează pe români undeva la mijlocul clasamentului european, în raport cu celelalte țări din sondaj.

Suveranitatea are în general conotații pozitive pentru o majoritate solidă a românilor, deși caracteristicile atribuite sunt mai degrabă mixte.

În timp ce media punctelor de vedere sunt împărțite între cele opt țări din sondaj (51% / 49%), România este una dintre țările în care oamenii sunt cel mai pozitivi în privința consolidarea suveranității europene, cu 63% din răspunsuri afirmative, față de doar 37% care spune nu, informează autorii FES.

Românii au o percepție pozitivă a suveranității europene, dar tind să o opună suveranității naționale

Ambiguitatea relativă a termenului de suveranitate în România nu afectează negativ înțelegerea de către oameni a expresiilor conexe. Dimpotrivă, 84% dintre români au o idee bună despre ceea ce înseamnă „suveranitatea națională” (față de 71% în medie în cele opt țări din sondaj), 77% au o idee bună despre ceea ce înseamnă „suveranitatea europeană” (63 % în medie) și 79% înțeleg ce se înțelege prin „autonomie strategică” (61% în medie). În fiecare caz, România înregistrează cel mai înalt nivel de înțelegere.

Noțiunea de suveranitate europeană este, prin urmare, atât bine înțeleasă la nivel general, cât și are conotații pozitive în România. Cu toate acestea, asocierea termenilor suveranitate și Europa ridică întrebări. În timp ce o ușoară majoritate a celor întrebați (53%) consideră că este posibil să se utilizeze aceste cuvinte împreună, deoarece suveranitatea europeană și suveranitatea națională sunt complementare, o proporție similară (47%) consideră mai degrabă că cei doi termeni sunt contradictorii, deoarece suveranitatea s-ar referi mai ales la națiune.

Opinia este foarte divizată, mai mult decât media europeană (58% consideră că cele două cuvinte sunt „complementare”, 42% „contradictorii”) și, mai presus de toate, mult mai mult decât se observă în țările în care, ca și în România, există o percepție pozitivă a suveranității europene. În Germania, de exemplu, 73% dintre cei întrebați cred că cele două cuvinte merg bine împreună, în comparație cu doar 27% care au opinia opusă. Această diferență poate fi explicată probabil prin percepția ambiguă a noțiunii de suveranitate în România. Două treimi dintre români asociază expresia cu „trăirea în conformitate cu propriile valori și preferințe”, 60% cu „independența față de ceilalți”, dar doar 29% cu „cooperarea liber convenită cu partenerii”. În Germania, această noțiune de cooperare este menționată cu puțin sub jumătate (49%), un procent semnificativ.

Pe de altă parte, românii sunt mult mai pretențioși în ceea ce privește condițiile care trebuie îndeplinite pentru a putea spune că o astfel de suveranitate a fost atinsă. Pentru o majoritate foarte largă, este astfel „esențial” ca Europa să aibă:

• o economie puternică (menționată cu 82% în România, față de media europeană de 69%);
• o politică comună de securitate și apărare (75%, față de media de 67%);
• garanții pentru producția europeană în domenii strategice precum alimentația și sănătatea (75%, față de 65%);
• apărare puternică a propriilor valori – democrație, stat de drept – atât intern, cât și extern (73%, față de 61%);
• surse de energie europene (72%, față de 60%);
• controlul asupra frontierelor externe ale UE (68%, față de 59%);
• propriile venituri fiscale (68%, față de 53%);
• controlul infrastructurii strategice (porturi, aeroporturi, energie) (67%, față de 52%);
• instrumente comune pentru combaterea interferențelor străine (66%, față de 58%);
• controlul asupra infrastructurii digitale (rețele sociale, cloud, 5G) (60%, față de 46%).

Mai mult decât în ​​orice altă țară din eșantion, românii consideră că fiecare dintre aceste puncte este „esențial“. În orice caz, pentru 83% dintre români (și 73% dintre europeni în general), suveranitatea europeană ar trebui consolidată. Nu este pus la îndoială, iar sprijinul pentru o astfel de întărire în România este aproape la fel de masiv ca și pentru ideea de „întărire a suveranității naționale” (91%).

Motivul principal oferit („amenințarea teroristă”, menționat de 44%) ocupă, de asemenea, primul loc în medie în cele opt țări din sondaj. Urmează „amenințarea la adresa sănătății” (33% în România, cu o medie europeană de 31%) și „lipsa influenței țării lor la nivel internațional” (31%, 27%).

Românii par mai puțin preocupați decât vecinii lor de „provocarea schimbărilor climatice” (menționată doar de 16%, față de media europeană de 34%), în timp ce dimpotrivă sunt mai alarmați de „ambițiile marii puteri ale Rusiei“: 21 % în România și 13% în medie, deși acesta este cu mult sub nivelurile observate în Letonia (31%) și Polonia (30%).

La fel ca în Letonia (41%), Polonia (22%) și Spania (24%), obstacolul în calea consolidării suveranității europene menționat cel mai adesea în România (36%) îl reprezintă „presiunea din anumite țări străine în interesul căreia Europa nu trebuie să devină mai puternică”. Urmează ideea că slăbiciunea actuală a instituțiilor europene (Comisie, Parlament) (19%), precum și faptul că anumite țări europene sunt conduse de naționaliști (14%, față de 23% în medie pentru cele opt țări din sondaj), dar și diferențele culturale între țările europene ar fi piedici pentru această consolidare.