Un proiect foarte greoi în realizare, scos în față din 4 în 4 ani, înaintea alegerilor, ascunde de fapt multe lacune privind transparența administrației locale din Arad dar și duc la ideea unor posibile favoritisme față de unele asociații de proprietari, pe linie de partid.

Campanii publice pe la cinematografe (ex: Arta) de promovare a mega proiectului de reabilitare pentru ca „asociațiile” să înțeleagă necesitatea lui și mecanismul de implementare. Obiectivul pare să fi fost înscrierea pentru reabilitare, pentru a arăta interesul mare al cetățenilor către finanțatori și că aceștia din urmă au pentru ce da banii (banii cheltuiți degeaba pe campanie în opinia autorului). Putem compara manevra cu zona verde de prin păduri „băgată” pe hârtie în oraș pentru a arăta cât spațiu verde avem în Arad.

Regulile clare s-au pierdut pe drum? La începuturi, în preajma anului 2008, existau criterii clare de departajare, cum ar fi aceea ca asociațiile să demonstreze prin extrasul de cont ca au banii necesarii părții lor de contribuție.

Transparența lipsește și ea. Publicarea pe website-ul Primăriei Arad a ordinii de înscriere, a clasamentului, a punctajului avut de fiecare asociație, toate lipsesc. Chiar și în urma unor solicitări punctuale făcute în acest sens într-o ședință publică, răspunsul administrației locale lipsește.

Aceste asepecte duc, inevitabil la suspiciuni de manevre în selectarea blocurilor care beneficiază de finanțarea lucrărilor. Blocuri reabilitate peste rând fără a avea nici un document înregistrat la Primărie poate fi la ordinea zilei dacă cetățenii nu au posibilitatea de a verifica aceste lucruri în mod transparent.

Consecințele opacității administrației locale

Din toate cauzele menționate mai sus, multe asociații s-au retras din „proiect”, altele au fost nevoite să restituie banii oamneilor înapoi pentru că membrii lor s-au săturat să tot aștepte după un răspuns, chiar și 8 ani în unele cazuri!

Apoi, nu sunt firme puternice financiar și cu meseriași suficienți care să realizeze astfel de lucrări de reabilitare, pe bandă, pentru a rezolva problema izolării blocurilor în oraș în câțiva ani. Sau poate firmele de calitate și serioase nu participă într-un sistem greoi de decontare și care, după cum am precizat, poate fi incorect?

În cele din urmă, nici nu s-a găsit o variantă de cointeresare ca asociațiile să pornească pe banii lor aceste reabilitari, iar eventual să fie scutiți de la plata impozitelor pe o perioadă de timp sau alte facilitati. Dacă în cazul fațadelor clădirilor istorice, Primăria Arad a putut face aceste lucruri, în cazul blocurilor de ce nu? Poate pentru că este o vrăjeală mare cât un oraș?

Foto: Ștefan Tuchilă