Migrația înspre UE pe timpul pandemiei: s-a atins un minim al ultimilor 6 ani

A trecut mai bine de un an de zile de la „închierea granițelor”, momentul general din Europa în care regulile privind prevenția răspândirii COVID-19 s-au aplicat drastic la frontiere, inclusiv în Spațiul Schengen. Care au fost de atunci, mișcările de persoane înspre UE, nu numai pe continent ci și pe insulele de la granițele externe, ne arată datele centralizate de la fiecare Stat Membru.


Chiar dacă sondajul Eurobarometru din iunie 2019 arată că migrația a fost cea de-a 5-a cea mai mare problemă care a influențat deciziile europene de vot pentru alegerile UE din acel an, un sondaj Parlemeter 2020 a înregistrat o scădere a importanței acestui subiect în decizia electorală. Este însă considerat drept principalul domeniu de dezacord între UE și guvernele Statelor Membre de aproape jumătate (47%) dintre respondenți.

Un minim al ultimilor 6 ani în punctele de trecere neregulate ale frontierei

Agenția Europeană de Pază de Frontieră și Coastă colectează datele despre treceri ilegale ale frontierelor externe ale UE înregistrate de autoritățile naționale. În 2015 și 2016 au fost detectate peste 2,3 milioane de treceri ilegale. Numărul total de treceri ilegale în ianuarie-noiembrie 2020 a scăzut la 114.300, cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani și o scădere de 10% față de aceeași perioadă din 2019.

Mulți nou-veniți provin din țări care suferă mai degrabă de o recesiune economică decât de conflict, se precizează pe website-ul Agenției. Perspectivele unei situații economice mai bune și participare la un sistem medical mai performant vor rămâne un stimulent pentru ca oamenii să vină în UE. Aceste persoane au însă dreptul să solicite azil și protecție internațională dacă arată că în țările de origine au fost persecutați pe motive religioase, etnice, identitate sexuală, convingeri politice sau au fost supuse unor tratamente inumane.

Trecerea Mării Mediteraneene a rămas mortală, cu 1.754 de persoane raportate decedate sau dispărute în 2020, comparativ cu 2.095 de persoane în 2019.

Chiar dacă anul a fost marcat de pandemie și restricții de mișcare:

  • sosirile neregulate pe ruta Mediteranei Centrale (către Italia și Malta) au crescut cu 154% în ianuarie-noiembrie 2020 comparativ cu aceeași perioadă din 2019 (34.100 de persoane comparativ cu 11.500) majoritatea oamenilor ajungând la Lampedusa;
  • sosirile în Spania și, în special, în Insulele Canare, au crescut cu 46% (35.800) în 2020 față de 2019;
  • în ciuda unei scăderi de 55%, Afganistanul rămâne una dintre principalele țări de origine a persoanelor detectate făcând o trecere neregulată a frontierei, împreună cu Siria, Tunisia și Algeria.

Cererile pentru azil mai puține cu o tremie

În primele 10 luni ale anului 2020, au existat 390.000 de cereri de azil în UE, cu 33% mai puțin decât în ​​aceeași perioadă din 2019. În 2018, au existat 634.700 de cereri, semnificativ mai mici decât cele peste un milion de cereri înregistrate în 2015 și 2016.

Scăderi deosebit de mari au fost observate în Germania, Franța și Italia în primele șapte luni ale anului 2020. Au existat mai puține cereri din Siria (cu 135.000 mai puține decât media pentru 2018 și 2019, în scădere cu 52%), Irak (în scădere cu 55%) și Nigeria (în scădere cu 58%). Cu toate acestea, cifrele au crescut în Spania și România, parțial din cauza creșterii cererilor din țările sud-americane, inclusiv Columbia (în creștere cu 102% față de media din ultimii doi ani) și Peru (cu 76% mai mare).