Bineînţeles că atunci când stăm aşezaţi, folosim foarte puțină energie faţă decât atunci când stăm în picioare sau ne mișcăm. Cercetările au corelat șezutul pe perioade lungi de timp cu o serie de probleme ale sănătăţii. Acestea includ: obezitatea, tensiunea arterială ridicată, creșterea nivelului de glucoză din sânge, excesul grăsimii corporale și niveluri anormale de colesterol. Prea multe ore de ședere în general cresc cu uşurinţă riscurile deceselor cauzate de boli cardiovasculare și cancer.

Orice ședere extinsă, cum ar fi la un birou, la volan sau în fața unui ecran, ore în şir, poate fi foarte dăunătoare. O analiză asupra a 13 studii privind timpul de ședere și nivelurile de activitate au constatat că cei care au stat mai mult de opt ore pe zi, fără activitate fizică, au un risc mai ridicat de moarte similar cu riscurile datorate obezităţii și fumatului.

Cu toate acestea, spre deosebire de alte studii, această analiză a datelor de la aproximativ 1 milion de persoane, s-a constatat că 60 până la 75 de minute de activitate fizică moderată pe zi contracarau efectele nocive ale vieţii sedentare. Un alt studiu a constatat că timpul de ședere a contribuit prea puțin la riscul mortalităţii pentru persoanele care sunt active din punct de vedere fizic.

Recomandări

• Luați o pauză de la statul pe scaun, la fiecare 30 de minute.
• Staţi în picioare în timp ce vorbiţi la telefon sau când vă uitați la televizor.
• Dacă lucrați la birou, încercați un birou pentru stat în picioare, sau improvizați cu o masă înaltă.
• Ieşiţi cu colegii la întâlniri, decât să stați într-o sală de conferințe sau în sala pentru pauza de masă.

Impactul mișcării chiar şi câte puţin, poate fi unul profund. La început, arderea caloriilor duce la pierderea în greutate și creșterea energiei. De asemenea, activitatea fizică ajută la menținerea tonusului muscular, a capacității de mișcare și a bunăstării mentale, mai ales pe măsură ce îmbătrânim.