Europa are nevoie de o strategie politică pentru a pune capăt sărăciei energetice (STUDIU)

Un document de politică publică, elaborat de cercetători din Franța, oferă o imagine de ansamblu asupra stării sărăciei energetice în Uniunea Europeană (UE) și a modului în care această problemă este abordată în prezent de statele membre și de UE. Deși sărăcia energetică a scăzut în general în ultimii ani, în 2019 încă au existat peste 30 de milioane de europeni care nu și-au putut încălzi casa în mod adecvat în timpul iernii.


Studiul semnat de cercetătoarele Emilie Magdalinski, Marie Delair și directorul Centrului pentru Energie Jacques Delors din Paris, Thomas Pellerin-Carlin, arată că problema este cea mai gravă în sudul Europei, unde clădirile sunt mai puțin izolate de vremea rece. Bulgaria, Lituania, Grecia, Portugalia și Cipru sunt țările cu cea mai mare pondere a populației care se luptă să-și încălzească casele.

UE a stabilit în ultimul deceniu un cadru pentru combaterea sărăciei energetice. Acesta este compus din legislație, schimb de bune practici și instrumente de finanțare. Astfel sunt sprijinite gospodăriile vulnerabile pentru a își îmbunătăți eficiența energetică. Recenta inițiativă a Comisiei Europene, denumită Wave Renovation Building, își propune să accelereze renovarea profundă a clădirilor pentru a îmbunătăți rapid performanța lor energetică și pentru a contribui la atenuarea sărăciei energetice.

Cauzele principale

În acest context, statele membre pot și ar trebui să ia acum măsuri mult mai ambițioase împotriva sărăciei energetice, consideră cercetătorii. După cum se vede în planurile naționale de energie și climă, precum și în întârzierile în prezentarea strategiilor naționale de redresare pe termen lung, sărăcia energetică rămâne abordată într-un mod fragmentat sau insuficient de către majoritatea guvernelor.

Acesta este motivul pentru care UE ar trebui să dezvolte acum o strategie politică pentru a oferi sărăciei energetice mai multă vizibilitate și prioritate pe agenda politică. Doar astfel se pot scoate milioane de europeni din această situație. Un demers de acest gen necesită însă o acțiune hotărâtă și concentrată din partea Europei în sensul său cel mai larg, de la nivelul UE, la nivelul național și cel local.

Actualele dispoziții europene pentru combaterea sărăciei energetice nu au forță coercitivă.

Lucrarea sugerează că Uniunea Europeană și Statele Membre ar trebui să adopte o strategie politică care face ca obiectivul de a scoate toți europenii din sărăcia energetică să fie o componentă cheie a Acordului Verde European.

Concentrându-se mai întâi pe acordarea de sprijin familiilor europene sărace în energie, factorii de decizie din UE pot adopta decizii tangibile care arată, într-o manieră foarte concretă, că Acordul Verde și Pilonul european al drepturilor sociale sunt, de asemenea, eforturi de îmbunătățire a modului de viață european, începând cu milioanele de familii europene care în prezent nu își pot încălzi bine casele.

Concluzii:

Alte fațete ale sărăciei energetice, cum ar fi imposibilitatea de a-și răcori casa pe durata valurilor de căldură și lipsa unui acces adecvat la serviciile de transport zilnice, ar trebui să facă parte din acea abordare politică integrată a UE, menționată mai sus.

În mijlocul crizei COVID-19, a condițiilor de iarnă și a continuării măsurilor de carantină, milioane de europeni trebuie să stea în clădiri impropriu încălzite. Acest lucru înrăutățește situația pre-existentă a sărăciei energetice și duce la creșterea disconfortului și a condițiilor de sănătate mai slabe pentru cel puțin 30 de milioane de europeni (așa cum arată și primul grafic).

Este nevoie de instrumente pentru sprijinirea gospodăriilor vulnerabile și îmbunătățirea eficienței energetice. Folosind setul de instrumente existent, precum și progresele recente în renovarea profundă a clădirilor, Uniunea Europeană poate contribui acum concret la scoaterea tuturor europenilor din sărăcia energetică. Un astfel de obiectiv ar fi de dorit din punct de vedere politic, deoarece ar extinde coaliția politică care susține Acordul verde european, se concluzionează în studiul menționat.