Felul în care se aleg subiectele dezbătute de mass-media rămâne în zona intereselor personale ale jurnaliștilor și poate a politicii editoriale a canalului media. În această perioadă, în Arad se vorbește mult despre funcții, despre numiri „la București”, însă presa uită să vorbească despre atribuțiile celor aleși deja în funcții, despre cei „trimiși” deja la București sau în Bruxelles. Dacă uită sau pur și simplu nu dorește să informeze publicul despre aceste lucruri, prin gestul său așa-zișii jurnaliști perpetuează o practică politică ce a ținut România pe loc timp de decenii.

Funcții pentru venituri uriașe sau influența asupra altor instituții, la asta s-ar rezuma motivațiile majorității politicienilor renumiți din România. Rând pe rând, cei care au ajuns să decidă nu au șocat negativ atât prin deciziile privind nivelul de trai al cetățenilor (cu excepția măririi TVA-ului și tăierii de salarii implementate de Guvernul Boc), cât prin numirile în poziții bănoase la diverse instituții guvernamentale sau influența exercitată în interes propriu odată cu oamenii fideli poziționați în acele poziții.

Aproape săptămânal, presa locală mai menționează ceva din presupusa schimbare a prefectului. Despre alegerea viceprimarilor nu s-a mai scris nimic pentru că dinspre PNL nu se mai scurge vreo informație așa cum se întâmplă pentru alte poziții. La Ministerul Justiției, pe un post de secretar de stat, ar urma să ajungă fostul candidat pentru poziția rămasă liberă de viceprimar, Mihai Pașca. Într-un post de conducere la Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar urma să ajungă Gheorghe Domșa, promovat de PNL Arad încă din anul trecut când i-au oferit titlul de cetățean de onoare.

De ce știm multe despre numiri în diverse funcții și nimic despre intențiile birocratice sau proiectele de management ale presupușilor oameni care vor ocupa un loc în cadrul decizional?

Pentru că reprezentanții presei locale preiau mesajele politice ale liberalilor și le rostogolesc mai departe. Apetitul pentru bârfa politică este la fel de mare ca pentru can-can-ul reality-show-urilor de la TV. În acest fel însă așa-zisa presă contribuie la perpetuarea modelului de numiri și a irosirii funcțiilor publice, fără ca vreun proiect managerial sau un concurs să stea la baza promovărilor în vârful deciziilor naționale.

Într-adevăr în ultimii 30 de ani aceasta a fost practica, însă dacă și jurnaliștii se complac în această situație, chiar promovând un astfel de modus operandi, în loc să le condamne ca erori ale funcționării Statului, poartă o parte din vina în care se află astăzi societatea.

Exemplul expunerii europarlamentarilor din Arad ca o întărire a practicii deficitare a presei locale.

Deși discuția se concentrează pe cine va trimite județul Arad „la București” în actul de guvernare, s-a uitat repede pe cine au trimis deja cetățenii la Bruxelles. Din anul 2019, în forul legislativ european doi arădeni ocupă scaunele de europarlamentar, plătite egal din banii publici. Deși se intersectează în anumite puncte comune, ce fac aceștia este aproape diametral opus, iar așa-zișii jurnaliști din Arad nu văd absolut nici o problemă în asta. Faptul că europarlamentarul Gheorghe Falcă este mai preocupat de politica de partid decât de funcția publică, pe când europarlamentarul Vlad Botoș tocmai a demisionat pentru a se dedica mai mult funcției publice – pare să nu fi trezit nici măcar acel apetit pentru bârfele politice menționat anterior.

Gheorghe Falcă, fost primar al municipiului Arad, ajungea președintele filialei județene PDL în octombrie 2013, obținând 351 voturi față de Nicolae Ioțcu care obținuse doar 295 din delegații chemați să își aleagă conducerea. De atunci, chiar și după fuziunea cu vechiul PNL, actualul europarlamentar și-a păstrat funcția la nivel județean. În urmă cu 7 ani, el își motiva implicarea în competițiile interne ale partidului, nu doar la șefia filialei ci și în cea pentru candidatura la Președinția României în termeni de „poziționarea și clarificarea doctrinară a Dreptei românești și un nou proiect pentru România, în perspectiva anului 2020.” Iată că a trecut acel an, iar în 2021 îl găsim pe politician în fruntea filialei, implicându-se în așa-zisa reformă a PNL, tocmai când partidul a ajuns la o guvernare oarecum stabilă pentru următorii 4 ani.

În Arad se produc Igluuri! , găsim scris pe contul de social media al europarlamentarul Falcă, alături de exerciții auto-laudative privind „realizările” din mandatele de primar sau alocuțiunile de la TV Arad. Vedem multe imagini de pe cursa de avion România-Belgia însă prea puțin despre activitatea propriu-zisă din Parlamentul European.

Vlad Botoș, reprezentantul USR-PLUS și al Aradului în Parlamentul European, a fost ales în fruntea filialei județene în ianuarie 2017. Într-un gest rar întâlnit în politica autohtonă și locală, unde președinții de partide părăsesc funcțiile din cauza unor dosare penale sau debarcați de colaboratorii lor apropiați, Botoș și-a prezentat demisia la începutul lui 2021. După 4 ani la conducerea USR, poziția din care a coordonat organizația printr-un ciclu electoral complet de alegeri (locale, parlamentare, europarlamentare, prezidențiale), acesta se dedică complet activității de deputat european în care a fost ales, la fel ca fostul primar al municipiului Arad, în vara anului 2019.

• 

• 

Chiar și înainte de demisia din fruntea filialei județene, Vlad Botoș prezenta aproape săptămânal activitatea sa din forurile europene. Făcea și încă face acest lucru într-o manieră transparentă și detaliată, precizând dezbaterile care au loc în comisii sau plen, importanța diferitelor proiecte ce ajung în dezbatere sau la vot. Nu este singurul europarlamentar din România care face acest lucru, însă comparativ cu colegul său din Arad, este mult peste la acest capitol.

Deși nu este neapărat treaba presei de a promova activitatea reprezentanților din funcții publice, ar fi bine ca modelele pozitive să fie încurajate, iar cele negative să fie sancționate!

În momentul în care Ludovic Orban a preluat în 2019 frâiele guvernării, europarlamentarul Falcă cerea demisia directorilor agențiilor guvernamentale județene (deconcentratelor) și „să treacă în opoziție”, dezvăluind astfel politizarea fără ascunzișuri ale acestor instituții. Presa nu a sancționat nimic. Din contră, a promovat mesajul reprezentantului PNL ca pe un subiect politic normal.

Iar presa autohtonă și cea locală se complace în acest lucru. Mai mult, publică disputele politice interne ale PNL drept știre națională, anunțul privind aripa de întinerire și reformă a PNL, compusă în mare din foști membrii PDL, care dorește debarcarea lui Ludovic Orban de la șefia partidului fiind tratată ca un breaking-news. Deși episodul cu strigătul de „Jerry Maguire” al lui Emil Boc prevestea exact asta cu o săptămână în urmă.

Rapoartele de activitate: cine este preocupat de activitatea pentru care a fost mandatat de cetățeni și cine de propria persoană?

Când vine vorba de rapoartele de activitate, este viziblă discrepanța dintre cei doi, mai întâi în ușurința cu care se găsesc informațiile privind activitatea reprezentantului USR PLUS și apoi în detalierea oferită de ambii demnitari. Pe când la Botoș găsim propunerile de rezoluții și conținutul acestora, în cazul fostului primar găsim menționate numirile sale în diverse poziții (raportor, raportor alternativ, membru și membru supleant) și menționată cifra impresionantă de „100 de amendamente” fără să le găsim decât dacă începem munca de detectivi digitali. Rămâne ca fiecare să decidă cine este preocupat de activitatea pentru care a fost mandatat de cetățeni și cine de propria persoană.