Actuala pandemie de COVID-19 și crizele sanitare și economice ce s-au dezvoltat în 2020, au condus la o creștere fără precedent a numărului de lucrători absenți de la muncă precum și al celor care și-au pierdut locurile de muncă. Pierderea estimată pentru venitul mediu din rândul forței de muncă angajată la nivelul UE este de -5,2% în 2020 comparativ cu 2019.

Eurostat a prezentat primele rezultate ale unui exercițiu statistic axat pe estimarea pierderilor de venituri din rândul forței de muncă angajate, cifrele făcând parte din estimările avansate privind indicatorii inegalității veniturilor și sărăciei ale agenției europene de statistică.

Aceasta concluzionează că impactul crizei de coronavirus este foarte inegal răspândit între statele membre UE. Mai ales pentru cele mai vulnerabile subgrupuri ale populației active, impactul a fost deosebit de puternic, cei cu salarii mici având pierderi de 3 până la 6 ori mai mari decât salariații mari în jumătate din statele membre ale UE!

Este fără echivoc faptul că pe parcursul anului 2020 a avut loc un șoc pe piața muncii, cu un impact mare asupra câștigurilor populației active, atât din cauza numărului crescut de locuri de muncă pierdute, cât și a scăderii puternice a orelor de muncă remunerate.

România se află în fruntea țărilor afectate pe segmentul de angajați cu venituri mijlocii. Analiștii consideră că această stare de fapt are consecințe pe termen mediu pentru situația finanțelor familiale cât și pentru capacitatea de achitare a creditelor imobiliare contractate înainte de 2020.

Fără nicio compensație guvernamentală, pierderea de venit estimată pentru angajații din UE este de aproximativ -5% din câștigurile lor totale.

Această pierdere se datorează în mare măsură persoanelor angajate care au lucrat cu ore reduse sau au fost concediate. Efectul general la nivel de țară va depinde probabil de structura sectorială din țară. Țările care se bazează mai mult pe turism par să aibă cea mai mare scădere a veniturilor. Mai mult, sectorul cel mai afectat pare a fi cel alimentar și cel de cazare, înregistrând pierderi de aproape 20% față de anul 2019.

Pierderea de venit datorată șomajului pare să se concentreze asupra câtorva subgrupuri vulnerabile, cum ar fi tinerii și angajații temporari.

Schemele de compensare salarială asigurate de guverne au atenuat pierderea veniturilor din muncă. Aceste măsuri au atenuat reducerea veniturilor din ocuparea forței de muncă între -1% și -5%. Pentru multe țări, grupul cu venituri mici primește cea mai mare pondere din sistemele de compensare a salariilor.

Graficul arată pierderea procentuală la nivelul UE pentru cele trei grupuri de venituri descompuse pe tipul de tranziție. Cei cu salarii mici sunt mai susceptibili de a fi afectați de tranzițiile către șomaj și, prin urmare, nu beneficiază de rețeaua de siguranță pusă în aplicare cu schemele de compensare a salariilor! Aceste persoane au, de asemenea, o pondere mai mare din pierderile de venit din cauza șomajului.

Privind mai atent la persoanele cu venituri mici, se poate observa că pierderile de venituri datorate tranziției la șomaj au dus la scăderi în toate țările, în afară de Danemarca. Cele mai mari scăderi au fost raportate de Portugalia și Spania (-3,5%, respectiv -4,3%), în timp ce cele mai mici scăderi au fost înregistrate în Olanda și Ungaria (mai puțin de -0,1% pentru ambele).

Pentru majoritatea țărilor din UE este evident că grupul cu venituri reduse primește cea mai mare parte a compensației pentru pierderi salariale. Datorită compensației salariale, Croația, Franța, Grecia, Luxemburg, Slovenia și Slovacia au cunoscut o atenuare relevantă a pierderilor de venit pentru persoanele cu venituri reduse, de la aproximativ 6 la mai mult de 10 puncte. În câteva țări, cum ar fi Austria, Germania și Bulgaria, nu pot fi observate diferențe semnificative între grupurile de venituri, în ceea ce privește modul în care beneficiile au fost transferate.

În această etapă, simularea schemelor de compensare pentru lucrătorii independenți nu este inclusă în calculele Eurostat din cauza lipsei datelor complete. Microsimularea sprijinului monetar pentru lucrătorii independenți necesită adesea câteva criterii de eligibilitate (de exemplu, pierderea individuală a veniturilor din activități independente) care nu sunt disponibile și, prin urmare, simulările sunt mai puțin fiabile.