Saga introducerii cablurilor în subteran, între temă de campanie electorală și realitatea din alte orașe

În primăvara anului 2017 conducerea Primăriei Arad anunța că a fost demarată „megalucrarea” (adică proiectul) de introducere a cablurilor în subteran în municipiul Arad, de către RCS-RDS. Cu toate că politicienii din vârful administrației locale au simțit nevoia să se laude cu acest lucru. În toamna aceluiași an, când lucrările au început să deranjeze arădenii și bunul mers al lucrurilor în oraș, cei din Primărie au „urecheat” pe cei care îngropau cablurile, au dispus sistarea acordării avizelor de săpătură firmei contractate de RCS-RDS până la corectarea neregulilor apărute în teren și au declarat că „toate defecțiunile sesizate până acum pe șantierele RCS-RDS, au fost rezolvate în procent de 90%”, iar orice alte nemulțumiri ale cetățenilor pot fi adresate administrației locale.

Acum, la 3 ani după acel moment, lucrările nu sunt finalizate deși era dat fix acest termen în 2017. Primăria nu mai se laudă cu proiectul ci recomandă cetățenilor „să circule cu prudență în zonele afectate de lucrări. Operatorul are obligația să execute lucrările în conformitate cu prevederile legale în vigoare, iar infrastructura afectată să fie readusă la aspectul inițial, așa cum prevede legislația actuală.” Sigur că deranjul putea fi evitat dacă erau coordonate lucrările – la canalizare, CET și asfaltare cu acestea privind cablurile.

Foto: Eugen Rogojan

Cerul Aradului și fațadele clădirilor – temă de campanie

Sigur că nu era vorba de toate cablurile ci doar de cele care aparțin furnizorului RCS-RDS. Compania anunțase că vor fi introduse tuburi pe o lungime de peste 120 km, atât pe străzi principale – 51,6 km, cât şi pe străzi secundare – 22,7 km, dar şi în zonele dintre blocuri – 47,2 km. Din partea administrației locale sau a companiei nu au fost oferite alte detalii (privind inchirierea tubulaturii pentru alte firme, privind costul lucrarilor, privind vreun beneficiu financiar la bugetul public).

Tema a fost reluată în februarie 2020, când viceprimarul PNL, Ionel Bulbuc, alături de reprezentanții direcțiilor de specialitate din cadrul Primăriei Arad au purtat o serie de discuții cu deținătorii de rețele de telecomunicații în vederea stabilirii pașilor necesari pentru introducerea cablurilor aeriene în subteran.

Oradea finaliza un proiect mai mare în 2016!

Dacă în Arad, PNL abia discuta public, înainte de pandemia cu coronaviru de îngroparea tuturor cablurilor și încă se chinuie cu finalizarea „megalucrării” RCS-RDS începută în 2017, în Oradea o lucrare de săpare a unor reţele subterane mai lungi decât cea din Arad, unde să fie adunate toate cablurile, începută în 2014 se finaliza deja în 2016!

În Oradea se finalizase 154 de km de tubulatură subterană în 2016, concentrată pe zonele dens populate, urmând ca toți operatorii să coboare cablurile propriilor reţele în canalele subterane. Primăria nu cheltuise nici un leu cu proiect, totul fiind finanțat de RCS-RDS.

Galațiul obține bani la buget de pe urma cablurilor

Presa din Galați anunța în 2017 același tip de proiect implementat, însă oferea mai multe detalii privind costurile. Întreaga operaţiune nu a costat bugetul local vreun ban, aceasta fiind finanțată de către compania RCS-RDS, care ulterior are dreptul să perceapă chirie celorlalţi proprietari de cabluri. Valoarea totală a proiectului (în cele 3 etape ale sale) este de 6.646.065 lei, la care se adaugă 71.730 lei pentru organizarea de şantier.

Pe lângă beneficiile majore de eliminare a riscului de deteriorare a cablurilor pe timpul furtunilor, îmbunătățirea aspectului vizual general al oraşului, dar şi optimizarea modalităţilor de furnizare de servicii către cetățenii, Primăria Municipiului Galaţi urma să încaseze o taxă anuală la bugetul local în valoare de 256.669,75 lei, pe o perioadă de 49 de ani, pentru zonele în care a fost solicitat accesul în domeniul public.

Aradul codaș, lipsit de transparență și incomodat de repetatele spargeri ale trotuarelor

Chiar dacă anunţul împărţise opinia publică în două tabere, unii din locuitorii Galaţiului susţinând că Primăria oferă RCS-RDS un monopol bănos, alţii că totul este în regulă câtă vreme oraşul va fi curăţat de cablurile care-l sufocă și se pot obține venituri la bugetul local, la Arad nu a existat nici măcar o discuție de acest fel.

Trotuarele au fost sparte aproape aleatoriu în ultimii ani, iar fiecare lucrare a atras disconfort pentru cetățeni. Nu se cunosc beneficiile pentru bugetul local și nici cât percepe RCS-RDS pentru cablurile celorlalți operatori din Arad.