Imaginea principală se intitulează „Commedia dell’Arte: Comedianți italieni și francezi jucând în farse”. Este o pictură cu autor anonim, ulei pe pânză datând din 1670, în care se poate observa unul din cele mai famoase personaje și tipologii în teatru: Pantalone.

Putem trasa originile Commediei dell’Arte în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, într-o perioadă în care piesele de teatru erau clasice, elegante, reci și riguroase. Reacționând la acest stil, reprezentațiile devin zgomotoase și colorate, înflorind peste tot în Italia, subminând regulile teatrului așa cum era el cunoscut la acea vreme. Pare cunoscut? Asistăm la un proces similar în plan geo-politic mondial.

---

Commedia dell’Arte își bazează farmecul pe improvizația liberă pe scenă. Liberă în sensul că nu este codificată, ascunsă, dar desigur că urmează reguli foarte precise și are nevoie de actori buni pentru a funcționa. Asemănător, politica s-a schimbat în ultimii ani, mai ales în lumea occidentală unde asistăm la debarasarea de politețuri și succesul jignirilor asociate cu minciuni tot mai sfruntate.

Pantalone, sub numele său oficial Pantalon de’ Bisognosi, este personajul bogat și zgârcit care apare în mai multe piese de teatru scrise de Carlo Goldoni. Negustorul venețian este bătrân, nu are încredere în nimeni, este de obicei soțul încornorat și are mereu o înclinație senilă de Don Juan.

Pantalone devine un personaj central în tradiția teatrală italiană a comediei dell’arte. Personajul său este un simbol al banilor și al statutului social, întruchipând trăsăturile avariției și importanței de sine.

Este obsedat de bogăție și se implică adesea în diverse planuri care au un singur scop: cel de a-și spori averea. Personalitatea sa oscilează între aroganță și vulnerabilitate, ceea ce îl face o țintă pentru situații comice. Îmbrăcămintea sa este concepută pentru a fi atât umoristică, cât și extravagantă, fiind memorabili pantalonii roșii.

Este cunoscut și pentru lipsa sa de atenție, care contribuie la umor, deoarece devine ținta diverselor trucuri puse la cale de alte personaje. Personajul a evoluat de-a lungul timpului, influențând diverse tradiții teatrale și devenind un simbol durabil al nebuniei comice în arta performativă.

Șapca roșie care instigă la război

Cunoscători ai politicii internaționale și nu numai pot recunoaște în descrierea de mai sus pe președintele SUA. Devenind popular prin stilul său provocator, insultător, dar și într-o măsură comic, acțiunile sale în fruntea celei mai puternice țări din lume impactează întreaga lume într-un mod tot mai tragic.

După ce a pus la îndoială alianța cu Uniunea Europeană în documentul privind strategia de securitate a SUA, Donald Trump șantajează acum mai multe State Membre cu tarife vamale crescute, de la 1 februarie, pentru că acestea au îndrăznit să apere public statutul actual al Groenlandei în fața declarațiilor președintelui american că ținutul trebuie să fie anexat de SUA.

„Acum NATO ar trebui să facă ceva pentru SUA. Lumea nu va fi sigură decât dacă avem control deplin şi absolut asupra Groenlandei”, a precizat clar Trump într-o scrisoare trimisă președintelui Norvegiei, punând în pericol însăși existența NATO. Liderii UE se întrunesc într-un summit de urgență pentru a decide cum vor reacționa la acest atac fără precedent din partea SUA. Dacă în debutul său administrativ, Trump părea întruchiparea nebuniei comice în politică, spectacolul său se transformă într-o tragedie pentru Europa.

Pantalone de Romania

Pe același calapod tipologic îl regăsim și pe Călin Georgescu. Fostul candidat la alegerile prezidențiale nu doar că declară zero lei drept cheltuieli într-o campanie electorală din urma căreia ar fi obținut milioane de voturi, dar a și fost identificat, încă din decembrie 2024, drept parte a unui grup care ar fi plănuit organizarea de violențe publice printr-un element particular: pantalonii roși pe care îi purta.

Declarațiile sale fără sens uneori, despre apă, informație, extratereștrii, par comice și unii analiști sau conducători politici nu îl iau în serios. Însă acesta nu deține vreo putere decizională, nu se află în fruntea unui stat cu instrumentele sale foarte reale cum este armata.

Georgescu a fost trimis în judecată în septembrie 2025 pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale. Procurorii susțin că Horațiu Potra și grupul lui de mercenari urmăreau să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, pentru a crea haos și a provoca violențe. Planul de acțiune ar fi fost pus la punct de Călin Georgescu și apropiații săi în cadrul unei întâlniri clandestine care a avut loc imediat după anularea alegerilor prezidențiale.