În plină campanie împotriva criticilor interni și independenței instituțiilor, președintele SUA minte de la tribuna ONU pentru a distrage atenția
Continuându-și tirada de minciuni din seara precedentă privind utilizarea paracetamolului de către femei însărcinate, într-o tentativă de a distrage atenția privind campaniei sale concentrate împotriva criticilor și adversarilor politici, actualul președinte al SUA a folosit tribuna celei de-a 80-a adunare generală a Organizației Națiunilor Unite pentru a răspândi minciuni privind schimbarea climatică, geopolitică, migrație.
Aflat într-o serie de probleme domestice privind implicarea în dosarul Jeffrey Epstein, condamnat penal pentru trafic de persoane și proxenetism, Donald Trump, ales pentru un al doilea mandat la finele anului 2024, face ce știe dintotdeauna în viața publică: răspândește minciuni pentru a distrage atenția de la subiectele care îl afectează.
Dacă în urmă cu câteva luni, împreună cu oamenii loiali numiți în fruntea agențiilor de forță a SUA, a încercat să răspândească o teorie prin care fostul președinte Barack Obama ar fi încercat o lovitură de stat (!) în 2016, acum a preferat să se adreseze unor teme mai general înțelese de oameni, cum ar fi negarea schimbării climatice și apocalipsa (folosind termeni biblici creștini) provocată de oameni migrând.
Cenzură crasă în interior
În controversa forțării întreruperii unei emisiuni de televiziune în care era criticat aproape zilnic, Trump a anunțat public că se bucură de aflarea veștii și că alții din prime-time urmează. Nu este deloc surprinzător. Cel care ocupă în prezent cea mai înaltă funcție în Statele Unite ale Americii a fost de mult foarte vehement împotriva celor care îl critică, fie și cu glume. După anunțul privind suspendarea emisiunii lui Jimmy Kimmel (între timp reinstaurată de Disney care deține drepturile de producție), președintele SUA și-a reiterat afirmația conform căreia reportajele TV critice la adresa sa sunt „ilegale” și a respins criticile conform cărora administrația sa ia măsuri care limitează libertatea de exprimare, citează Politico. „Când 97% dintre știri sunt negative despre o persoană, nu mai este vorba de libertate de exprimare”, a declarat Trump reporterilor, plângându-se de o aparentă asimetrie între victoria sa la alegerile din 2024 și tratamentul său de către organizațiile media. Desigur statistici inventate sau prezente doar în mintea sa.
Peisajul mass-media din SUA prezintă o altă situație. Cea mai bogată persoană din lume, Elon Musk, deține X (fostul Twitter). A doua cea mai bogată persoană din clasament, Larry Elllison, deține Paramount (incluzând postul de televiziune CBS) și este posibil, conform anunțurilor venite dinspre Casa Albă, să preia Tik Tok și CNN. Jeff Bezos, un alt miliardar, este proprietar al publicației Washington Post și Twitch, o platformă online de streaming. Celelalte platforme, Facebook și Instagram, sunt deținute de Mark Zuckerberg. Toate aceste persoane sunt văzute ca susținători ai actualului președinte ori beneficiare ale noilor nivele de taxe și impozite.
Izolaționism malign în afară
În timp ce în interiorul țării Trump este vehement cu cei care îl critică și canalele media care nu îl aprobă, geopolitic acesta este agresiv cu aliații și absent cu adversarii. După intruziunea agresivă a mai multor drone rusești în spațiul aerian al Poloniei, acțiune nemaiîntâlnită până în prezent, președintele SUA a reacționat prin a spune că probabil este o eroare a Rusiei. Nicidecum un mesaj de solidaritate cu celelalt stat membru NATO, poate cel mai loial SUA din Europa și cel mai pregătit din punct de vedere militar de pe flancul estic. A declarat ulterior că va susține aliații dar depinde de circumstanțe.
Această lipsă de hotărîre împotriva unei hărțuiri evidente, vine după luni întregi în care a început un război comercial cu țările cu care SUA aveau relații de comerț. În ultimele două săptămâni, Trump a demonstrat că nu consideră, precum declarase inițial ca o reacție de balansare a deficitelor comerciale, ci precum o sancțiune, prin faptul că a solicitat UE să aplice un tarif vamal Indiei pentru că cea mai numeroasă țară din lume încă achiziționează petrol din Rusia.
Liderii Uniunii Europene știu însă să facă diferența între un instrument de politică externă (cum sunt sancțiunile) și un instrument de politică comercială (tarif vamal aplicat pentru limitarea sau intensificarea unei anume industrii sau produs) care respectă regulile agreate cu Organizația Mondială a Comerțului. Dacă exemplul cu UE nu este suficient, cel al aplicării unor taxe vamale împotriva Braziliei pe motive -declarate de către președintele Trump însuși- că justiția nu funcționează deoarece fostul președinte Bolsanaro este judecat în tentativa sa de lovitură de stat (condamnat în primă instanță la 27 de ani), taxe vamale chiar dacă deficitul comercial este în favoarea SUA. Brazilia a reacționat și a solicitat Organizația Mondială a Comerțului să declare ilegal actul administrației Trump.
Investigarea inamicilor politici
Trump cere Departamentului de Justiție să-și urmărească penal adversarii politici, conform BBC. „Am analizat peste 30 de declarații și postări care spun că, în esență, «aceeași poveste ca ultima dată, numai vorbe, nicio acțiune. Nu se face nimic. Dar Comey, Adam «Shifty» Schiff, Leticia??? Toți sunt vinovați de moarte, dar nu se va face nimic”, a declarat Trump sâmbătă.
Cel mai trist lucru este că, pentru că sunt Președintele SUA, nu ar trebui să mă implic în Departamentul de Justiție. Nu ar trebui să mă implic în FBI. Nu ar trebui să fac multe dintre lucrurile pe care mi-ar plăcea să le fac și sunt foarte frustrat despre asta”, declara acesta în 2017, în timpul primului mandat. De data aceasta, și-a impus oamenii loiali, inclusiv în fruntea FBI, așa cum explică pe larg The New Yorker saga lui Pam Bondi.
Distrugerea indepedenței instituțiilor
Nu doar Departamentul de Justiție este cel pe care Trump dorește să îl controleze deplin. În tentativa sa de subjugare a vocilor critice din interiorul SUA, actualul președinte este susținut și de către majoritatea judecătorilor conservatori de la Curtea Supremă, care printr-un ordin de urgență emis luni, permite lui Trump să o demită pe Rebecca Slaughter, ultima membră democrată rămasă în Comisia Federală pentru Comerț (instituția care decide licențele de emisie a televiziunilor). Acțiunea instanței este temporară din punct de vedere tehnic, deoarece judecătorii au declarat că vor audia argumentele din acest caz în decembrie, dar toate indiciile arată că majoritatea conservatoare a instanței va folosi cazul pentru a inversa un precedent major al Curții Supreme, care datează de aproape un secol.
Congresul SUA a creat această comisie federală dar multe alte agenții pentru a fi instituții de reglementare bipartizane, cu mai mulți membri. Iar Curtea Supremă, în 1935, a confirmat aceste statute, hotărând împotriva afirmației președintelui de atunci, Franklin D. Roosevelt, conform căreia acesta putea demite comisarii FTC după bunul plac. Într-o opinie unanimă de la acea vreme, instanța a declarat că Congresul a acționat în limitele puterilor sale declarând că un comisar putea fi demis doar pentru abatere de la lege – nu pentru un dezacord politic. Dar acum, îndemnată de președintele Trump, majoritatea conservatoare formată din șase membri ai instanței pare pregătită să remodeleze modul în care funcționează agențiile independente.
Limitarea intrării forței de muncă calificată și educată în SUA
Dacă în campania electorală spunea continuu că va fi dur cu imigrația ilegală, președintele Trump se prezintă dur cu imigrația legală! Într-o decizie neașteptată, administrația de la Casa Albă a anunțat o taxă enormă pentru eliberarea vizei pentru muncitori calificați cu educație superioară, departe de profilul acelor criminali cu care se lăuda în campanie că luptă.
Cu un preț de 100.000 $ pentru aplicarea pentru viza H-1B, cifră mai mare decât venitul mediu pe un an în Sillicon Valley, experții în domeniu, cei mai mulți din India, nu își vor permite să aplice. Decizia a provocat o nouă cădere a valorilor acțiunilor companiilor tehnologice din SUA, acestea trebuind acum să își schimbe strategiile de angajare.

Cu acest record în nici 1 an de la preluarea celui de-al doilea mandat, Donald Trump vine la Adunarea ONU și minte despre absolut tot. De la câtă pace era în lume datorită lui în 2020, până la respingerea consensului științific privind schimbarea climatică.
Este important să subliniem că oamenii de știință se concentrează întotdeauna pe dovezi, nu pe opinii. Dovezile științifice continuă să arate că activitățile umane (în principal arderea combustibililor fosili) au încălzit suprafața Pământului și bazinele sale oceanice, ceea ce, la rândul său, a continuat să aibă un impact asupra climei Pământului. Acest lucru se bazează pe peste un secol de dovezi științifice care formează coloana vertebrală structurală a civilizației actuale.