Cei interesați au ocazia să afle informații despre reprezentările Universului în perioada evului mediu, în cadrul conferinței Machina Mundi. Desenând lumea în Evul Mediu, conferință susținută de lect. dr. Ioana Munteanu, cadru didactic în cadrul facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. Conferința va avea loc vineri, 14 mai, de la ora 18:00, prin intermediul platformei Zoom.

Pentru a înţelege noima reprezentărilor Universului în diagramele aparent simple din manuscrisele isidoriene, în letrinele historiate din incipiturile Genezei ori în marile compoziţii din Bibliile Moralizate ale secolului al XIII-lea care îl înfăţişează pe Christos mânuind compasul în ipostaza Creatorului, trebuie mers înapoi pe firul timpului, căutând descifrarea concepţiilor filozofiei pythagorico-platoniciene despre kĂłsmos şi viziunea vetero-testamentară asupra Facerii.

Evenimentul face parte din seria „Atlas. Conferinţele MNHCV”. Webinariile se adresează publicului pasionat de aventura cunoaşterii şi de descoperiri din domeniile istoriei, geografiei, istoriei artei, cosmologiei antice şi medievale. Lector dr. Ioana Munteanu predă cursuri de Literatură latină clasică şi tardo-antică, precum şi de Introducere în cosmologia antică şi medievală la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti. Este interesată de istoria ideilor Antichităţii târzii, de antropologia culturală a lumii vechi, de biblistică şi alegoreză creştină.

• Bilet: 10 lei, de pe platforma Eventbook
• Acces pe platforma Zoom: în preajma evenimentului, cei care au achiziţionat bilete vor primi pe adresele de e-mail un link de acces.

Participanții vor descoperi în ce fel modelul lumii sferice, aflate într-o mişcare ordonată pe principii geometrico-muzicale, potrivit cu raţiunea divină, şi deopotrivă, întreaga problematică a creaţiei demiurgice sunt asimilate, nu fără convulsii, mai întâi prin mijlocirea interpretărilor metaforice, în creaţionismul iudeo-creştin, care, cel puţin în cartea dintâi a Vechiului Testament, părea departe de teoriile cosmologice ale doctrinelor spiritualiste greceşti.

Jocul perpetuu dintre cerc şi pătrat, prin care învăţaţii artişti medievali transpun în plan formele desăvârşite ale sferei şi cubului, îndelung speculate de ştiinţa greacă, se regăseşte constant, într-un chip numai la prima vedere surprinzător, în iconografia creştină, unde exprimă actul creator al unui Dumnezeu care le-a rânduit pe toate „cu măsură, număr şi cumpănă”.