Nevoia de somn depășește cu mult simpla completare a nivelurilor noastre de energie la fiecare 12 ore. Creierul nostru schimbă de fapt stările când dormim pentru a elimina subprodusele toxice ale activității neuronale rămase din timpul zilei. În mod ciudat, același proces începe să se întâmple și în creierele care sunt lipsite de somn într-un mod cronic, cu excepția faptului că intră în hyperdrive.

Cercetătorii au descoperit că un somn persistent deficitar împinge creierul să elimine o cantitate semnificativă de neuroni și conexiuni sinaptice, iar recuperarea prin somn nu ar mai putea inversa daunele. O echipă condusă de neurologul Michele Bellesi de la Universitatea Politehnică Marche din Italia a examinat răspunsul creierului la ritmuri deficitare de somn de la anumite mamifere, găsind diferenţe majore la şoareci.

La fel ca celulele din alte părți ale corpului, neuronii din creier sunt şi ei reîmprospătați în mod constant, de două tipuri diferite de celule gliale – celule suport care se mai numesc şi lipiciul sistemului nervos. Celulele microgliale sunt responsabile pentru eliminarea celulelor vechi și uzate, printr-un proces numit fagocitoză, adică „a devora” în greacă. Iar sarcina astrocitelor (celule ale creierului de mari dimensiuni, în formă de stea) este de a tăia sinapsele (conexiunile) inutile din creier pentru a reîmprospăta și remodela conexiunile.

Acest proces are loc atunci când dormim, pentru a elimina „deşeul” neurologic de pe parcursul zilei, dar acum se pare că același lucru se întâmplă şi când începem să pierdem ore bune de somn. Însă, creierul nostru se dă peste cap cu totul fiindcă nu reuşeste să se reîmprospăteze, începând să se rănească şi intrând astfel în burn-out. Gândiți-vă la acel aspect ca la o cantitate de deşeu ce aşteaptă să fie eliminat din sistem când dormim.

Am reuşit să arătăm pentru prima dată că porțiuni de sinapse sunt literalmente consumate de astrocite, din cauza somnului insuficient sau inexistent.

michele Bellesi (pentru New Scientist)

Pentru a dovedi acest lucru, cercetătorii au împărţit patru grupuri de șoareci:

• un grup care a fost lăsat să doarmă 6-8 ore (bine odihnit)
• un grup care a fost trezit periodic din somn (trezit spontan)
• al treilea grup a fost ținut treaz timp de 8 ore în plus (lipsit de somn)
• și în final, un grup care a fost ținut treaz timp de cinci zile consecutive (lipsit de somn cronic).

Constatăm că fagocitoza astrocitară, în principal a elementelor presinaptice din sinapsele mari, apare atât după pierderea acută și cronică a somnului, dar nu și după trezirea spontană, sugerând că aceasta poate promova menajarea și reciclarea componentelor uzate ale sinapselor puternic utilizate.

michele bellesi, neurolog

În creierele șoarecilor lipsiți de somn, astrocitele s-au dovedit a fi active în 8,4% din sinapse, iar la șoarecii lipsiți cronic de somn, 13,5% din sinapsele lor au prezentat activitatea astrocitelor. Dar când echipa a verificat activitatea celulelor microgliale din cele patru grupuri, au descoperit că aceasta a crescut și în grupul cronic lipsit de somn. Și asta este o îngrijorare, deoarece activitatea microgliană neînfrânată a fost legată de boli ale creierului, cum ar fi Alzheimer și alte forme de neurodegenerare.