Şedinţele de pe Zoom pot fi clinic epuizante

Un studiu nou realizat de expertul în comunicare Jeremy Bailenson, de la Universitatea Stanford, care investighează fenomenul modern de epuizare datorată platformei Zoom, sugerează că există anumiţi factori cheie care fac videoconferințele atât de obositoare și recomandă câteva soluții simple pentru a reduce efectul epuizării.
Videoconferința nu este în niciun caz o tehnologie nouă”. Ideea comunicării audio-vizuale bidirecțională datează de peste un secol deja. În ultimul deceniu, inovații special create de platformele Apple FaceTime și Skype, au transformat rapid o viziune science fiction în norma zilnică pentru toţi.
Când pandemia COVID-19 a luat amploare la începutul anului 2020, oamenii au fost nevoiţi să-și trăiască viața de acasă, iar videoconferințele au devenit rapid un mod principal de comunicare, pentru orice fel de aspect al vieţii umane, de la consultul medical până la participarea la cursurile de la facultate.
Oamenii raportează un fel de epuizare după şedinţele video de pe platforme precum Zoom. La urma urmei, ne putem petrece întreaga zi în confortul propriei case, în loc să facem drumuri prin oraș de la o întâlnire la alta. De ce aparent oamenii sunt mai epuizați după șase sau opt ore de videoconferințe în comparație cu o zi obişnuită cu interacțiunile dintre oameni?
Jeremy Bailenson a petrecut mai bine de două decenii studiind modul în care comunicarea virtuală îi afectează pe oameni și explicat într-un editorial că oboseala datorată unei zi întregi petrecute în faţa unei şedinţe virtuale, este cauzată de o supraîncărcare non-verbală care apare atunci când se substituie interacțiunile cu oamenii prin prisma virtualului.
Nu fac asta pentru a defăima compania, sunt un utilizator frecvent al platformei Zoom și sunt recunoscător pentru produsul care a ajutat grupul meu de cercetare să rămână productiv și a permis prietenilor și familiei mele să rămânem conectați. Dar, având în vedere că a devenit platforma implicită pentru mulți din mediul academic, are totuşi sens să acordăm importanţă platformei Zoom, care a crescut de la aproximativ 10 milioane de utilizatori în decembrie 2019, la peste 300 milioane de utilizatori 5 luni mai târziu.
jeremy bailenson
Prima cauză a oboselii cu zoom sugerată de Bailenson este starea de hiper-excitaţie generată de multitudinea de ore petrecute cu ochii ]n ecranul de la computer sau laptop, de vină fiind şi lumina albastră a acestor ecrane. Anxietatea generată de vizualizarea continuă a unor serii de chipuri care te privesc înapoi, poate fi asemănătoare cu stresul vorbitului în public, dar la un nivel amplificat, indiferent de cine ar fi persoana care vorbește.
Bailenson spune că barajul constant al indicilor complexe non-verbale, atât trimise, cât și recepționate, în timpul unei interacțiuni pe Zoom poate avea o influență majoră asupra noului tip de epuizare, generat de tehnologie. El sugerează că întâlnirile lungi de pe Zoom trebuie să implice pauze, pentru ameliorarea sarcinilor cognitive din interacțiunile video.
Nu este suficient doar să oprești camera pentru a face o pauză de la activitatea nonverbală, ci este necesar și să te îndepărtezi de tot de la ecran, astfel încât, măcar pentru câteva minute să nu fii sufocat cu imagini percepțional realiste, dar lipsite de sensul social uman.
jeremy bailenson
Chiar și în întâlnirile față în față, oamenii tind să se deplaseze prin cameră, să stea în picioare în timp ce prezintă informații sau să se deplaseze în timp ce gândesc idei noi. Întâlnirile pe Zoom, desigur, elimină aceste aspecte privind mişcarea corpului în interacţiunile cu ceilalţi, iar în unele cazuri, acest lucru se pare că duce la rezultate mai puțin eficiente.
Pentru întâlnirile care trebuie să aibă loc pe Zoom, Bailenson recomandă crearea unei distanțe mai mari între persoană și cameră. Acest lucru poate fi realizat prin utilizarea unei camere externe, separată şi ataşată de computer sau laptop, generând o distanță care permite persoanei să se poată deplasa în cameră.
Bailenson dă dovadă de sinceritate şi explică faptul că multe dintre concluziile sale în cadrul acestui nou studiu sunt în întregime ipotetice. În ultimul an, sute de milioane de oameni au adoptat, pe scară largă, această formă de comunicare nouă. Și trebuie realizate numeroase alte cercetări pentru a înțelege ce efecte negative se pot naşte și cum putem optimiza utilizarea noilor căi de comunicare prin tehnologiile moderne.
În timp ce aceste argumente se bazează pe rezultatele cercetărilor anterioare, aproape niciunul dintre ele nu a fost testat într-un mod direct. Sper că alții vor vedea multe oportunități de cercetare și vor desfășura studii care testează aceste idei.
jeremy bailenson