Înființarea Muzeului Ororilor Comunismului în România intră în linie dreaptă
Înființat în urmă cu aproape 2 ani prin lege, Muzeul Ororilor Comunismului i-a fost numit abia în această lună managerul, iar conform cu declarațiile acestuia în curând vor fi organizate și acțiunile privind creșterea gradului de conștientizare asupra fenomenului comunist și în special asupra fenomenului ororii în perioada comunistă.
La finele lunii iunie 2019, Camera Deputaților a votat, în calitate de cameră decizională, propunerea legislativă privind înfiinţarea Muzeului. În decembrie 2020, a fost aprobată Hotărârea de Guvern pentru înființarea instituției. Iar abia în februarie 2021, reprezentanții Guvernului au numit un director (interimar) al acestei instituții care va avea ca obiectiv prezentarea realităţilor vieţii social-economice şi culturale din România în perioada 1945-1989, pentru informarea publicului cu privire la abuzurile, crimele, torturile asupra oponenţilor regimului comunist.
Alexandru Groza, absolvent al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti, manager de proiect al unui muzeu privat, precum și coautor alături de Adrian Cioroianu al volumului „Elena a României – Regina-Mamă, Regina Suferinţei şi a speranţei” (2018), a fost numit în funcția de manager interimar de către Ministerul Culturii, după ce a fost asigurată finanțarea de la bugetul de stat pentru instituție.
„Vom merge pe construirea unui discurs care va avea în vedere și va rezulta dintr-o dezbatere. După cum bine știți, perioada ceaușistă este împărțită între grupul nostalgicilor și grupul celor care vor să creeze un anumit tipar de perspective. Noi vrem să venim cu o imagine unitară, cu o perspectivă, o istorie oficială care să fie reală și sinceră în primul rând”, declară managerul pentru rfi.
Inițiată în martie 2015 de către deputații PNL Alina Gorghiu, Gigel Știrbu și Florin Alexe, Legea de constituire a muzeului prevedea în expunerea de motive că înființarea unei astfel de instituții are scopul „să transmită, deopotrivă, ororile înfăptuite de regimul comunist și eroismul rezistenței anticomuniste.” Referitor la locația muzeului, inițiatorii demersului scriau că „suntem de părere și aducem argumete în sprijinul faptului că Palatul Parlamentului este cel mai potrivit loc pentru a găzui Muzeul Epocii Comuniste.”
Patrimoniul Muzeului se contituie din colecţii de piese şi documente realizate în colaborare cu Institutul de Studiere a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, precum şi în colaborare cu alte instituţii publice, din piese provenind din transferuri, donaţii şi achiziţii. Groza spune că are în vedere organizarea de evenimente, expoziții, dezbateri publice, iar în muzeu se va folosi în mare parte de mărturii fotografice și mărturii orale. Muzeul are în organigramă 9 posturi, salarizarea fiind asigurată conform cu prevederile unităților bugetare de subordonare centrală.
Foto principal: Nicolae Ceaușescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nikita Hrușciov, în iunie 1960 pe Aeroportul Băneasa din București, suprapusă stema României între anii 1965–1989.