Deseori se vorbește foarte mult despre fake news atunci când politicienii nu sunt mulțumiți de ce spun adversarii sau presa despre ei sau ele. În România, în spațiul politic, acest apelativ a fost folosit printre primele dăți de fostul președinte Băsescu când dorea să minimalizeze investigațiile săptămânalului Cațavencii, folosind ca exemplu o rubrică de pamflet din ziar. Cel mai recent, la începutul lunii noiembrie, ministra Educației, Monica Anisie, fără să indice lucrurile “false” și, în fond, care ar fi “știrea” în mesajul unei ziariste care o menționase pe Anisie, concomitent și candidată a PNL pentru Senat, folosește atributul fake news în mod incorect. FAKE NEWS-ul folosit în mod profesionist nu stângaci cum o fac politicienii din România, este activ și în mediul comercial, așteptându oamenii la un click distanță să îi înșele

Plasate într-o reclamă ce pare reală dar nu este, noile metode de înșelat oamenii se folosesc de așa-zise articole de „știri”. Cazuri recente îl au în centru pe Ion Țiriac și ziarul Libertatea. Cel puțin asta vor cei din spatele înșelăciunii să credeți.

Bazându-se pe graba și neatenția internauților, tot soiul de website-uri care fură datele personale sau le folosesc cu un alt scop decât cel anunțat, pregătesc astfel de pagini de internet care seamănă cu varianta reală.

Pornind de la adresa URL, care ar indica o organizație de știri europeană, și continuând cu o siglă care este similară cu cea din Libertatea (forma reală mai jos) însă la o inspecție atentă în sigla falsificatorilor scrie Libertaria.

Dincolo de acest detaliu, pe care mulți cititori îl trec repede cu vederea, avem de fapt cârligul principal: Ion Țiriac și investițiile sale!

În paralel cu acest „Raport Special” avem afișate așa-numitele REZULTATE CITITOR, care prin niște cifre simple doresc să arate presupusul profit realizat de, evident, alți cititori ca dumneavoastră.

Se folosesc și siglele altor canale media cunoscute, de data aceasta în forma lor reală, nu modificată ca în cazul Libertatea pentru a oferi „știrii” mai multă veridicitate.

Cu cât citești mai mult despre „investiția” miliardarului român, te afunzi în presupuse declarații ale faimosului tenismen. Interesant și deloc întâmplător, și „profitul cititorilor” crește pe măsură ce citești mai mult din declarațiile inventate și puse în gura lui Țiriac.

Sunt oferite citate din interviuri (fake news!) și inclusiv un fel de istoric al tranzacțiilor pe zile ale așa-zisei investiții.

Se folosește Bitcoin ca sursă de îmbogățire tocmai pentru că mulți oameni nu cunosc cu adevărat ce presupune moneda digitală (criptomonedă) însă este destul de răspândit zvonul că se pot face ușor bani în acest domeniu. La final, înainte ca cititorul credul să dea click pe butonul care urmează să îi fure datele personale, se precizează urgența oportunității dar este și folosit un simulacru de secțiune Facebook pentru comentarii, în care vedem „profiluri reale” care certifică câștiguri folosind metoda căreia i se face reclamă.

În concluzie, pentru a identifica astfel de tentative de înșelăciune, care se folosesc de fake news, primul principiu după care trebuie să vă orientați este: dacă sună prea bine să fie adevărat, probabil nu este adevărat. Apoi să fiți atenți la toate datele care vi se prezintă!