Starea politicii în România: ceartă pe funcții în coaliția de guvernare, datoria publică crește, opoziția strânge rândurile
Războiul din vecinătatea României a fost lăsat la o parte o săptămână, pentru ca președinții partidelor de guvernare să arate imaturitatea celor care dețin poziții de decizie importante în țară. În timp ce PSD amenință PNL și un pol de opoziție pare că se creează între USR-PMP-FD, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, dorește un proiect de țară pentru România următorilor 10 ani.
După ce ministrul Apărării a fost schimbat, pe bună dreptate, pentru declarațiile necugetate din 8 octombrie privind războiul Rusiei în Ucraina, președintele PSD șantajează PNL cu dezvăluirea unor fapte ascunse, poate chiar ilegale, în actul de guvernare, dacă partenerii de coaliție vor insista cu atacurile politice.
PSD vrea să „construiască” cu PNL dar amenință că dezvăluie „toate adevărurile” din guvernare
Declarația lui Marcel Ciolacu ar trebui să producă șoc în opinia publică, pentru că indică fapte guvernamentale ce sunt ascunse cetățenilor! „Nu există altă construcţie politică” mai potrivită să conducă România, în opinia fostului susținător al lui Liviu Dragnea. Cu toate acestea, din 2019, de când Guvernul este condus de prim-miniștri PNL și până în prezent, datoria publică a României a crescut cu 255 de miliarde de lei, ajungând de la 35% din PIB la 50% din PIB. Doar de la finele lui 2021, de când PNL guvernează alături de PSD, datoria a crescut cu 51 de miliarde de lei.
Deficitul bugetar în 2022 este de 6,2% din PIB, ceea ce înseamnă de două ori mai mult decât nivelul asumat în fața UE. Ceea ce în trecut era taxat politic aspru, iată că acum, când PNL și PSD sunt autorii, acest deficit nu mai contează și nu mai semnifică dezastrul economic al țării. Cel puțin, nu în declarații.
Acest Guvern şi această coaliţie trebuie cel puţin până în anul 2024 să fie funcţionale pe această construcţie politică.
Marcel Ciolacu, președinte PSD
Declarațiile lui Marcel Ciolacu nu par să privescă cetățenii sau bugetul României, intenția principală fiind atenţionarea PNL să „nu mă enerveze să îmi aduc aminte exact de toate cifrele din pandemie şi de dezastrul din pandemie şi până să mai răspundă, întâi să dea explicaţii pentru miliardul ăla furat numai la vaccinuri şi eu încep să fiu mulţumit. Să nu mă facă să îmi pară rău că v-am rugat să votaţi să intrăm la guvernare, să ne asumăm o asemenea responsabilitate în cea mai mare criză prin care trece România după al Doilea Război Mondial, pentru că o să venim cu toţii şi o să spunem toate adevărurile.”
Ceea ce spune de fapt președintele Camerei Deputaților este că există fapte în neregulă, chiar penale, pe care preferă să nu le divulge atâta timp cât PSD este menținut la guvernare! „Nu vreau nici să intre România într-o zonă de instabilitate politică, nici economică. Dimpotrivă, vreau să construiesc cu Nicolae Ciucă. Suntem amândoi conştienţi de responsabilitatea pe care o avem în acest moment, dar vreau ca colegii mei să fie respectaţi şi nu să fie atacaţi pe nedrept. Să nu mi se ceară înlocuiri pe nedrept, fiindcă în acel moment parteneriatul nostru va lua sfârşit.”
Crearea unui pol de dreapta USR-PMP-FD ?
Prezent apoi la o ședință de alegeri în partid, la Bacău, același președinte al PSD declară că „partidul va depăşi 40% în 2024 chiar dacă ne-am implicat la guvernare”. Poziție ambivalentă dacă nu chiar mincinoasă, dacă consideră că PSD a prevenit un dezastru prin participare în actul de guverane, însă o vede ca pe o experiență negativă electoral. Dar acest lucru confirmă acuzațiile liderului USR, Cătălin Drulă, porivit căruia deși conduc destinele românilor, PSD se comportă ca și cum ar fi în Opoziție.
„Alegerile din 2024 este momentul în care trebuie să scăpăm de Ciolacu, de Ciucă, de Iohannis şi de sistemul mafiot pe care l-au întins peste ţară”, a subliniat Drulă într-o conferință de partid a PMP, unde acesta și Ludovic Orban (Forța Dreptei/FD) au fost prezenți pentru a-și exprima public deschiderea pentru construirea unei alternative reformiste, de dreapta. Vicepreședintele USR, Ionuț Moșteanu, a precizat pe social media că PNL și PSD „au creat un monstru cu 70% din Parlament. Au totul. Guvern, Parlament, Preşedinţie. Instituţii şi televiziuni. Şi nu reuşesc să livreze nimic în afară de sărăcie”.
Europarlamentarii lui Cioloș disecă declarațiile făcute de AUR
În acest timp, partidul politic pro-european fondat de fostul președinte al USR, Dacian Cioloș, împreună cu alți 4 europarlamentari, REPER (Reînnoim Proiectul European al României), a lansat sâmbătă, la Bucureşti, Manifestul politic. Copreşedintele partidului, Dragoş Pîslaru, a subliniat că țara este într-o stare de supravieţuire de la an la an, iar printre subiectele abordate de REPER în Manifest se numără sărăcia din rândul copiilor în România şi debirocratizarea, pentru a ajuta antreprenorii.
Copreşedintele Ramona Strugariu s-a referit la pericolul extremismului, precizând că fiecare element din programul REPER combate extremismul la firul ierbii şi „această politică naţionalistă, ultranaţionalistă de excluziune de ‘noi mai bine în cetatea noastră, că mai bine ne discutăm singuri’, pe care de fapt o contrazice realitatea pas cu pas. Noi am ieşit din criza pandemică datorită solidarităţii europene. Nimeni nu s-ar fi descurcat singur, referindu-se în context, la gestul liderului AUR, George Simion, de a o felicita pe Giorgia Meloni, după ce partidul acesteia a câştigat alegerile în Italia.
Deriva filo-fascistă are legătură cu lipsa unei viziuni de țară. „Am avut un plan clar legat de Uniunea Europeană, am intrat şi iată că acum partidele din coaliţia de guvernare cumva, după ce că am avut acest acces extraordinar şi aceste oportunităţi, de fiecare dată când ceva merge prost, dau vina pe Uniunea Europeană sau că nu ne lasă Comisia sau că Bruxelles-ul ne spune. Noi spunem că reperul dezvoltării României în perioada următoare, a modernizării României este parcursul european”, a arătat Pîslaru.
În mod curios, aceeași descriere a poziției țării a fost făcută și de către secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice (NATO), Mircea Geoană. Acesta a reamintit în această săptămână faptul că a crezut, că „odată cu integrarea euro-atlantică a României şi misiunea generaţiei noastre s-a încheiat. M-am înşelat. Adevărata noastră misiune de-abia acum începe, în aceste momente de transformare”.
Mircea Geoană, profil prezidențial
Reprezentantul NATO s-a implicat în ultimul timp mai mult în problemele actuale ale României, după o lungă pauză din viața publică a țării. Din 2021, acesta este sondat drept viitor candidat la alegerile prezidențiale din 2024, susținut de PSD, fiind clasat drept câștigător în primul cât și cel de-al doilea tur. Marcel Ciolacu a declarat că că nu știe încă cine va fi candidat al partidului pentru Președinția României.
Transformarea istorică a României într-o naţiune modernă, prosperă şi puternică nu va fi un proces uşor. Iar principalul adversar este propria noastră mentalitate şi defetismul mioritic.
Mircea Geoană
Geoană și-a prezentat viziunea sa referitoare la politica de stimulare fiscală a investițiilor publice, cât și un „Nou Proiect Naţional ambiţios”, credibil şi sustenabil care să-şi propună câteva obiective strategice, asumate politic şi de către societate şi urmărite apoi dincolo de ciclurile politice. În ceea ce Geoană a denumit drept Busola Strategică a României, fiecare partid sau coaliţie de partide vor avea întreaga libertate să vină cu soluţii proprii, inspirate din ideologia şi viziunea lor politica, însă obiectivele naţionale trebuie asumate explicit şi urmărite de-a lungul guvernărilor succesive.