Starea de urgență care nu va fi prelungită după data de 15 mai este înlocuită de starea de alertă. Dincolo de neclaritățile sesizate de către societatea civilă privind modalitatea în care Guvernul dorește să implementeze noi reguli, rămâne încă nerezolvată perioada dintre finalul stării de urgență și intrarea în vigoare a celei de alertă.

Mai exact, perioada dintre adoptarea proiectului de lege și intrarea în vigoare ar fi prea lungă, lăsând astfel zilele dintre 15 și 18 mai descoperite de vreo reglementare în condițiile pandemiei cu coronavirus. Partidul Social Democrat a oferit publicității calendarul adoptării proiectului privind starea de alertă, precizând termenele legale prevăzute în Constituție (imagine jos). Reprezentanții PSD au mai atras atenția că nu se precizează pentru cât timp se instituie starea de alertă, fiind obligatoriu „un termen clar, NU se pot restrânge pe un termen indefinit drepturi și libertăți fundamentale, este împotriva Constituției.”

Într-un ritm alert și o mobilizare a parlamentarilor, în termen de 36 de ore s-au parcurs procedurile de adoptare. Urmează însă deliberarea Curții Constituționale și promulgarea, termene peste care nu se poate trece, aspect pe care președintele Klaus Iohannis și reprezentanții Guvernului Orban nu îl adresează. Oare face parte din fuga de răspundere, strategia implementată de la începutul pandemiei?

Organizația pentru apărarea drepturilor omului specifica zilele acestea că starea de alertă „nu este prevăzută în Constituţie, nu are o durată precisă şi se declară de un comitet interministerial.” Prin faptul că au elaborat un proiect de lege și l-au trimis spre adoptare în Parlament atât de târziu, a vrut oare PNL să dea vina, din nou, pe alții pentru dezorganizarea din timpul pandedmiei?