Guvernul României a stabilit calendarul reluării alegerilor prezidențiale

După ce alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate, pe baza documentelor eliberate de CSAȚ, judecătorii Curții Constituționale constatând că întreg procesul electoral a fost viciat pe toată durata desfășurării lui, România fiind ținta unor atacuri hibride din partea unor actori statali, guvernanții au stabilit în sfârșit calendarul reluării scrutinului. Executivul a reușit să stabilească data alegerilor prezidențiale pentru 4 mai, perioada electorală începând pe 18 februarie, hotărârea fiind publicată în Monitorul Oficial.


Dacă președinta USR a criticat lentoarea guvernanților, fondatorul USR și candidat anunțat în noua rundă de alegeri prezidențiale, Nicușor Dan, susținea că mai bine decât „decât să ne grăbim şi să ne facem că chestiunea asta nu a existat, adică anularea alegerilor e o chestiune totuşi foarte importantă şi cetăţenii din ţara asta, în opinia mea, trebuie, înainte să se ducă la vot, să fie convinşi că măsura de anulare a fost una corectă. Pentru moment nu avem această lămurire. (…) Dacă stabilim, de exemplu, 23 martie data primului tur, trebuie să avem garanţia de la instituţii că cu o lună înainte o să iasă cu această lămurire„, a declarat Nicuşor Dan la Digi 24, conform Agerpres.

Călin Georgescu, cel care ar fi beneficiat de ingerințele altor actori statali, și care a declarat 0 lei drept cheltuieli de campanie, ridicând mari semne de întrebare și declanșând o investigație a ANAF, a declarat la ieșirea de la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde s-a judecat recursul procesului în care contestă anularea alegerilor prezidențiale că „în momentul în care judeci drepturile omului, este ca și cum ai încălca orice fel de creație și cred că aceasta este ideea a ceea ce se întâmplă astăzi. Este o acțiune și o luptă împotriva lui Dumnezeu, este o luptă împotriva dreptului poporului român și împotriva celui mai elementar drept la libertate – votul liber.

Scena politică este împărțită în ce privește și explicațiile publice privind anularea scrutinului, liderul UDMR, partid care este parte din noul guvern rezultat după alegerile parlamentare din această iarnă, a declarat că „Oamenii în continuare așteaptă, mai au răbdare, așteaptă niște explicații, niște argumente, niște informații în plus legate de anularea alegerilor. Eu nu pot să dau mai multe răspunsuri, nu am informații. (…) Cei care au această capacitate de a explica oamenilor ar trebui să mai iasă și să mai explice. Nu serviciile secrete, că rolul serviciilor secrete nu este să facă conferințe de presă. E vorba de președinte, e vorba de premier, e vorba de miniștri. (…) Și probabil că, dacă cineva va avea mai multe informații, va da mai multe informații‘, a explicat liderul UDMR.

Proteste împotriva președintelui Iohannis, care și-ar fi prelungit mandatul de președinte în afara cadrului constituțional, dar și împotriva anulării alegerilor, au fost organizate începând cu a doua săptămână din ianuarie, iar președintele AUR, George Simion, a fost în mijlocul manifestanților. În ziua în care Guvernul a emis calendarul noilor alegeri, parlamentarii AUR, alături de SOS și POT, au inițiat procedura de suspendare a lui Iohannis.

Președinta USR, Elena Lasconi, susține protestele, însă este de acord cu doar o parte din revendicări și propune alte soluții. „Îi înțeleg pe românii care au ieșit azi în stradă să arate CCR obrazul pentru cum și-a folosit discreționar puterea, am fost primul om politic care a atras atenția, după scoaterea unui candidat din cursă (n.r. Diana Șoșoacă), că ceea ce face CCR ne duce mai aproape de Moscova, nu de Washington sau de Bruxelles. Dar soluția nu o vom găsi nici în stradă, nici pe rețelele de socializare. Nici la falși profeți care inventează vizite externe la instituții care n-au program ca să-i mai păcălească o dată pe oamenii care au nevoie de o Românie în care dreptatea e pentru toți, nu doar pentru unii!” În opinia sa, gestul de normalitate ar fi ca președintele Iohannis să se retragă și să-l lase pe șeful Senatului să conducă interimar România.

Asigurarea interimatului de către președintele Senatului este o idee promovată și de către Ana Birchall, fostă ministră dar și candidată independentă la alegerile anulate. Aceasta subliniază că CCR este obligată conform articolului 146 litera g) din Constituție să constate vacantarea funcției de președinte al României și interimatul acesteia și să comunice acest lucru, de urgență, Guvernului și Parlamentului. Interimatul este asigurat conform articolului 98 alineatul 1 din Constituție, ‘în ordine, de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților.

Chiar dacă este principalul beneficiar al reluării scrutinului, fiind un acerb critic al candidaturii fostului premier Nicolae Ciucă din partea PNL, noul candidat al partidelor de guvernământ (PSD-PNL-UDMR), Crin Antonescu, a declarat că își dorește „mai curând să fie domnul Georgescu în cursă, să îl vedem și să-l auzim pe domnul Georgescu în carne și oase, ca să spun așa, într-o dezbatere, răspunzând la niște întrebări. Nu ale mele sau ale contracandidaților, ci ale dumneavoastră, ale presei, ale oamenilor. Pentru că domnul Georgescu a dat această impresie cumva de hologramă, transmițând doar niște mesaje și neparticipând, după știința mea, nici la dezbateri reale, nici la măcar la vreo emisiune televizată„.

Odată cu calendarul alegerilor, Guvernul a publicat și reguli mai stricte privind publicitatea electorală, în special mesajele publicate pe așa-zisele rețele sociale. Executivul a stabilit și ca votul în străinătate să se desfășoare trei zile, secțiile de vot urmând să se închidă în 4 mai, la ora 21,00, ora României, nu la cea locală, cum era până acum, pentru a nu permite unor votanți să voteze după ce sunt publicate exit-pollurile din România.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *