Ziua Independenței Naționale a României este sărbătorită din nou în grădina Palatului Elisabeta de către Familia Regală. Data de 10 mai a fost celebrată drept Ziua Regalității până în 1947, iar deși din anul 2005 în legislație este menționată această dată calendaristică drept sărbătoare națională, nu se amintește semnificația regalității, simbolistica fiind însă readusă în prim-plan de către mass-media și societate.
Cea mai recentă sărbătoare națională de 10 Mai găzduită de Palatul Elisabeta în București a avut loc în anul 2019. Ulterior, din cauza resticțiilor epidemiei de Covid-19, iar pe urmă din cauza tragicelor evenimente din Ucraina, Garden Party a fost înlocuită cu alte manifestări regale publice. Anul acesta, tradiția este reluată, după o întrerupere de cinci ani, anunță Familia Regală.
Originile sărbătorii
După abdicarea forțată de la 11 februarie 1866 a lui Alexandru Ioan Cuza, instituționalizarea uniunii dintre Țara Românească și Moldova a fost făcută prin alegerea unui nou domnitor dintr-o dinastie suverană străină. Carol de Hohenzollern-Sigmaringen era văr din partea mamei cu Napoleon al III-lea și înrudit și cu regele Prusiei. Viitorul domnitor obține acordul tatălui său, al regelui Prusiei și al cancelarului Bismarck și acceptă propunerea clasei politice românești și moldovenești la 25 aprilie 1866. Însoțit pe parcursul călătoriei sale de Ion C. Brătianu, el ajunge în România prin Turnu Severin și ajunge în București în ziua de 10 mai, unde este proclamat domn al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești de către Adunarea Legislativă în clădirea Mitropoliei. Constituția emisă în luna iulie consemna România drept nume al noului-format stat.
În anul 1881, a fost modificată Constituția din 1866, pentru a specifica, printre altele, faptul că din acel moment cel care conduce Statul va fi numit rege, iar România devine regat sau mai bine zis monarhie constituțională. Ceremonia de încoronare a avut și ea loc pe 10 mai 1881, zi aleasă intenționat pentru a celebra cei 15 ani de când Carol fusese înscăunat drept domnitor.
În trecut, cu ocazia zilei de 10 mai se mai sărbătorea și declarația de independență a ambelor camere ale Parlamentului României față de Imperiul Otoman, declarație care a avut loc la 9 mai 1877, marcând astfel și începutul Războiului de Independență al României.
În 1917 sărbătoarea națională a fost interzisă ca urmare a ocupației germane a României. În 1947 este interzisă definitiv de regimul comunist după abdicarea forțată a regelui Mihai I al României.
Legea nr. 103 din 14 mai 2015 hotărăște (art. 1) că „Ziua de 10 Mai va fi sărbătorită în fiecare an ca sărbătoare națională” prin organizarea de manifestări cultural-artistice. În 2021 a intrat în vigoare Legea nr. 189/2021, care la art. 1 prevede că: „Ziua de 10 Mai va fi sărbătorită în fiecare an ca Ziua Independenței Naționale a României, zi de sărbătoare națională, lucrătoare”.
Foto: Daniel Angelescu