Conferința Post-Creștere (Beyond Growth) din Parlamentul European a stârnit reacții internaționale

Conferința a oferit o oportunitate de discuții dincolo de granițele instituționale și cu cetățenii europeni. Acesta a implica părți interesate din elaborarea politicilor UE și naționale, mediul academic, parteneri sociali, întreprinderi și organizații ale societății civile. 4.000 de oameni au discutat, în perioada 15-16-17 mai 2023, despre decreștere și post-creștere în contextul viitorului cetățenilor europeni, printre invitați numărându-se și lideri ai instituțiilor UE, cum ar fi președinta Comisiei sau a Parlamentului European. The Economist a avut o reacție nu foarte corectă despre eveniment, acest lucru fiind rapid taxat de către cei prezenți să prezinte în cadrul conferinței.


Conferința Beyond Growth 2023 a fost un eveniment cu mai multe părți interesate, menită să discute și să creeze în comun politici pentru prosperitatea durabilă în Europa, bazate pe o abordare sistemică și transformatoare a durabilității economice, sociale și de mediu și a cadrului de guvernanță care îl cuprinde.

Prin această conferință, organizatorii și-au propus să provoace elaborarea convențională a politicilor în Uniunea Europeană și să redefinească obiectivele societale în general, pentru a se îndepărta de concentrarea dăunătoare pe singura creștere economică – adică creșterea PIB-ului – baza modelului nostru actual de dezvoltare. Conferința a dorit să pună în practică ideea unei UE post-creștere adaptată la viitor, care să combine bunăstarea socială și dezvoltarea economică viabilă cu respectarea granițelor planetare.

După conferință, pe 18 mai 2023, The Economist a publicat un articol intitulat „Întâlnește europenii de stânga care doresc să micșoreze în mod deliberat economia”. Unul din vorbitorii invitați la conferință cataloghează drept retorică superficială anti-decreștere articolul, găsind „nimic remarcabil” în cuprinsul acestuia. Faptul că autorul (Stanley Pignal) nici măcar nu reușește să scrie corect cuvântul (este decreștere, nu de-creștere) spune totul despre cât de mult efort s-a depus în cercetarea subiectului, continuă Timothée Parrique în replica sa.

Una din greșelile făcute de către The Economist este cea referitoare la recesiune. În realitate, decreșterea diferă fundamental de o recesiune. O recesiune este o reducere a PIB-ului, una care se întâmplă accidental, adesea cu rezultate sociale nedorite, cum ar fi șomajul, austeritatea și sărăcia. Decreșterea, pe de altă parte, este o reducere planificată, selectivă și echitabilă a activităților economice. Asocierea decreșterii cu o recesiune doar pentru că cele două implică o reducere a PIB-ului este absurd; ar fi ca și cum autorul din The Economist ar fi argumentat că o amputare și o dietă sunt același lucru doar pentru că ambele duc la pierderea în greutate.

Mai mult decât atât, trebuie precizat că decreșterea descrie o reducere temporară a producției și a consumului, planificată democratic pentru a reduce presiunile asupra mediului într-un mod echitabil și cu scopul îmbunătățirii bunăstării. Post-creșterea, pe de altă parte, se referă la o familie mai largă de idei sceptice față de creștere, variind de la criticile la adresa PIB-ului și pledoariile pentru economii de bunăstare până la alternative mai radicale la capitalism.

Acest eveniment major de trei zile a fost o inițiativă între 20 de deputați ai Parlamentului European, din toate grupurile politice și ne-afiliați, susținuți de o gamă largă de organizații partenere, care continuă pe drumul conferinței Post-Growth din 2018.