Conferința ONU de la Montreal privind biodiversitatea a luat sfârșit în această săptămână cu un acord cu 4 obiective principale și 23 de ținte decise de către statele participante. Cadrul decis este aplaudat pentru că a aprobat formula 30+30+30, care semnifică: 30% terenuri și ape protejate până în 2030, 30% din ecosistemele degradate restaurate, resurse financiare de 30 de miliarde de dolari până în 2030.

Din moment ce 2030 este la doar 7 ani distanță, vor fi eforturile statelor pe măsura ambiției țintelor? Dincolo de îngrijorările normale după astfel de acorduri, deciziile conferinței ONU privind biodiversitatea vin să aducă puțină speranță punând în comparație aceasta cu cea privind schimbările climatice.

Principalele decizii

Conservarea și gestionarea eficientă a cel puțin 30% din pământurile, apele interioare, zonele de coastă și oceane ale lumii, cu accent pe zonele de importanță deosebită pentru biodiversitate și funcționarea și serviciile ecosistemelor.

Finalizarea sau în curs de restaurare cel puțin a 30% din ecosistemele terestre, interioare și de coastă și marine degradate.

Reducerea la aproape de zero a pierderii zonelor de mare importanță pentru biodiversitate, inclusiv a ecosistemelor de înaltă integritate ecologică.

Reducerea la jumătate a excesului de nutrienți, cât și a riscului general prezentat de pesticide și substanțe chimice extrem de periculoase.

Eliminarea treptată sau reformarea treptată până în 2030 a subvențiilor care dăunează biodiversității cu cel puțin 500 de miliarde de dolari pe an, sporind în același timp stimulente pozitive pentru conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității.

Mobilizarea până în 2030 a cel puțin 200 de miliarde de dolari pe an în finanțare națională și internațională legată de biodiversitate din toate sursele – publice și private.

Creșterea fluxurilor financiare internaționale din țările dezvoltate către țările în curs de dezvoltare… la cel puțin 20 miliarde USD pe an până în 2025 și la cel puțin 30 miliarde USD pe an până în 2030.

Prevenirea introducerea speciilor străine invazive prioritare și reducerea cu cel puțin 1/2 introducerea precum și stabilirea altor specii străine invazive cunoscute sau potențiale.

Reducerea risipei globale de alimente la jumătate și reducerea semnificativă a consumului excesiv și generarea de deșeuri.

Solicitarea companiilor mari și transnațională precum și a instituțiilor financiare să monitorizeze, să evalueze și să dezvăluie în mod transparent riscurile, dependențele și impactul lor asupra biodiversității.