Membrii minorităților sunt adesea afectați în mod disproporționat de sărăcie și șomaj, sunt mai expuși excluderii sociale și de cele mai multe ori le lipsește voce politică. Cu ocazia Zilei Minorităților Naționale, aceste comunități ocupă un loc central în atenția publică.

Oficial sunt recunoscute în România 20 de minorități naționale: albaneză, armeană, bulgară, croată, greacă, evreiască, germană, italiană, maghiară, poloneză, romă, ruso-lipoveană, sârbă, slovacă, cehă, tătară, turcă, ucraineană, macedoniană, rutenă.

Potrivit legislației, toți cetățenii români sunt egali în fața legii și dispun de aceleași drepturi indiferent de rasă, naționalitate, limbă sau religie. România a semnat și ratificat 3 documente fundamentale care stau la baza aplicării drepturilor minorităților naționale:

• Convenția-cadru pentru proiecția minorităților naționale,
• Recomandarea 1201 a Consiliului Europei (Anexă la Tratatul de bună vecinătate cu Ungaria)
• Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare.

Pe 18 decembrie 1992, Adunarea Generală a ONU a adoptat „Declarația cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, etnice, lingvistice și religioase”, primul document internațoional care oferă o garanție a drepturilor minorităților. În anul 2017, cei 17 deputaţi aparţinând Grupului minorităţilor naţionale au iniţiat un proiect de lege pentru ridicarea la nivel de sărbătoare naţională a acestei zile.