După mai bine de două săptămâni, cea de-a 27-a conferință ONU privind schimbările climatice s-a încheiat cu o zi întârziere, făcând-o una dintre cele mai lungi COP din istorie. În cele din urmă, a fost adoptată o declarație finală rezultată din multe compromisuri, cerând o reducere „rapidă” a emisiilor, dar fără noi ambiții în comparație cu ultima conferință de la Glasgow din 2021.
Criticați pentru lipsa de acțiune pe parcursul ultimelor decenii, în ciuda tuturor țintelor asumate în urma fiecărei COP, liderii politici nu și-au mai asumat obiective ambițioase. Să fie acest lucru o recunoaștere a incompetenței sau incapacității statelor de a combate o problemă care nu cunoaște granițe și care pe deasupra are și un promotor în industria internațională a combustibilor fosili?
Ceea ce este cert este faptul că la COP27 din Sharm El-Sheik, au participat 636 de lobbyști din această industrie, peste 100 mai mulți decât anul trecut la Glasgow. De fapt, organizațiile civice subliniază că există mai mulți lobbyiști reprezentând combustibilii fosili decât reprezentanții celor zece țări cele mai afectate de criza climatică!
Dezamăgire privind scăderea emisiilor
„Nu a fost ușor”, dar „ne-am îndeplinit în sfârșit misiunea”, a subliniat președintele egiptean al conferinței Sameh Choukri. Cu toate acestea, dezamăgirea a fost concluzia principală a conferinței climatice, secretarul general al ONU Antonio Guterres declarând că „trebuie să reducem drastic emisiile acum, iar aceasta este o întrebare la care acest COP nu a răspuns”. Nu doar ONU, ci și Uniunea Europeană s-a declarat „dezamăgită” de acordul privind emisiile. Franța și Germania au regretat „lipsa ambiției climatice”.
Textul privind reducerea emisiilor a fost, aprig contestat, multe țări denunțând ceea ce considerau a fi un pas înapoi față de ambițiile definite la conferințele anterioare. În special în ceea ce privește cel mai ambițios obiectiv al acordului de la Paris, de a limita încălzirea globală la 1,5°C față de epoca preindustrială, care este totuși reafirmat în decizia finală. Angajamentele actuale ale țărilor semnatare ale acordului nu fac posibilă îndeplinirea acestui obiectiv. Nici măcar acela de a limita creșterea temperaturii la 2°C față de epoca preindustrială, când oamenii au început să utilizeze în masă combustibilii fosili responsabil pentru încălzirea globală!
Aceste angajamente, presupunând că sunt îndeplinite pe deplin, ar pune lumea pe drumul către +2,4 °C până la sfârșitul secolului și, la rata actuală a emisiilor, pe cea a unui +2,8 °C catastrofal.
Cu toate acestea, cu o încălzire de aproape 1,2°C în prezent, efectele dramatice ale schimbărilor climatice se înmulțesc deja. Anul 2022 a fost o ilustrare în acest sens, cu multitudinea de secete, mega incendii și inundații devastatoare, care au afectat culturile și infrastructura.
Costurile acestor evenimente extreme cresc și ele: Banca Mondială a estimat costul inundațiilor la 30 de miliarde de dolari, care au lăsat o treime din teritoriul pakistanez sub apă timp de săptămâni întregi și au făcut milioane de victime. Țările sărace, adesea printre cele mai expuse, dar care sunt în general foarte puțin responsabile pentru încălzirea globală, cer de ani de zile finanțare pentru „pierderile și daunele” pe care le suferă.
Constituirea unui fond financiar pentru „pierderi și pagube”
COP27 a fost marcată de adoptarea unei rezoluții emblematice, descrisă ca fiind istorică de către promotorii săi, privind compensarea pagubelor produse de schimbările climatice deja suferite de cele mai sărace țări. Această problemă a „pierderilor și pagubelor” climatice din țările sărace aproape a deraiat conferința, înainte de a face obiectul unui text de compromis de ultimă oră care lasă multe întrebări fără răspuns, dar recunoaște principiul creării unui fond financiar specific.
Africa de Sud a subliniat consideră că sunt necesare „acțiuni urgente suplimentare”. Ministerul Mediului din Africa de Sud a salutat într-un comunicat de presă „progresele suplimentare” realizate prin acordul la care sa ajuns asupra unui fond menit să compenseze „pierderile și daunele climatice”. Cu toate acestea, „credem că sunt necesare măsuri urgente suplimentare pentru a asigura respectarea obligațiilor țărilor dezvoltate”, se mai arată în declarație.
COP 2023 în Emiratele Arabe Unite
Detaliile operaționale trebuie definite pentru adoptare la următoarea COP, la sfârșitul anului 2023 în Emiratele Arabe Unite, promițând noi dezacorduri. În special în problema contribuitorilor, țările dezvoltate insistând ca importanta Chină să facă parte din aceasta. Dezvoltarea surselor regenerabile este însă subiectul unei mențiuni fără precedent alături de energiile „cu emisii reduse”, expresie aplicată în general energiei nucleare.
După încheierea conferinței, Emmanuel Macron a anunțat că dorește să organizeze un summit la Paris în 2023 pentru a pune în aplicare „un nou pact financiar” cu țările vulnerabile. Președintele Franței a declarat că „avem nevoie de un nou pact financiar cu cele mai vulnerabile țări. Voi lucra la asta cu partenerii noștri în vederea unui summit la Paris înainte de următoarea COP”.
Foto: Markus Spiske