Comitetul Norvegian pentru Nobel a decis să acorde Premiul Nobel pentru Pace în 2022 unei persoane și două organizații, aceștia reprezentând societatea civilă din țările lor de origine, respectiv Belarus, Ucraina și Rusia. Premiul merge către activistului pentru drepturile omului, Ales Bialiatski, din Belarus, organizației ruse pentru drepturile omului, Memorial, și organizației ucrainene pentru drepturile omului, Center for Civil Liberties.

---

Câștigătorii din acest an au fost recunoscuți la nivel internațional pentru promovarea de mulți ani a dreptului de a critica puterea și de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor. Au făcut un efort remarcabil pentru a documenta crimele de război, abuzurile drepturilor omului și abuzul de putere. Împreună demonstrează importanța societății civile pentru pace și democrație, subliniază Comitetul Norvegian pentru Nobel.

Comitetul Norvegian a mai subliniat faptul că întotdeauna premiul a fost decernat pentru ceva și nu împotriva a ceva sau cuiva. Este cazul și în acest an. Speranța este că mișcări ale societății civile precum cele onorate prin acordarea Premiului Nobel pot avea un efect pozitiv asupra dezvoltării politice

Belarus

Ales Bialiatski a fost unul dintre inițiatorii mișcării pentru democrație care a apărut în Belarus la mijlocul anilor 1980. Acesta și-a dedicat viața promovării democrației și dezvoltării pașnice în țara sa natală. Printre altele, a înființat organizația Viasna (Primăvara) în 1996 ca răspuns la controversatele amendamente constituționale care au conferit președintelui puteri dictatoriale și care au declanșat manifestații pe scară largă. Viasna a oferit sprijin manifestanților închiși și familiilor acestora. În anii care au urmat, Viasna a evoluat într-o organizație extinsă pentru drepturile omului care a documentat și a protestat împotriva utilizării de către autorități a torturii împotriva deținuților politici.

Autoritățile guvernamentale au încercat în mod repetat să-l reducă la tăcere pe Ales Bialiatski. A fost închis din 2011 până în 2014. În urma unor demonstrații de amploare împotriva regimului din 2020, a fost din nou arestat. El este încă reținut fără proces. În ciuda dificultăților personale imense, domnul Bialiatski nu a cedat niciun centimetru în lupta sa pentru drepturile omului și democrația în Belarus.

Rusia

Organizația pentru drepturile omului Memorial a fost înființată în 1987 de activiști pentru drepturile omului din fosta Uniune Sovietică, care doreau să se asigure că victimele opresiunii regimului comunist nu vor fi niciodată uitate. Laureatul Premiului Nobel pentru Pace Andrei Saharov și avocatul drepturilor omului Svetlana Gannushkina s-au numărat printre fondatori. Memorialul se bazează pe ideea că confruntarea cu crimele trecute este esențială pentru prevenirea altora noi.

După prăbușirea Uniunii Sovietice, Memorial a devenit cea mai mare organizație pentru drepturile omului din Rusia. Pe lângă înființarea unui centru de documentare privind victimele erei staliniste, Memorial a compilat și sistematizat informații despre opresiunea politică și încălcările drepturilor omului în Rusia. Memorialul a devenit cea mai autorizată sursă de informații despre prizonierii politici din centrele de detenție din Rusia. Organizația a fost, de asemenea, în fruntea eforturilor de combatere a militarismului și de promovare a drepturilor omului și a guvernării bazate pe statul de drept.

Când societatea civilă trebuie să cedeze loc autocrației și dictaturii, pacea este adesea următoarea victimă. În timpul războaielor cecene, Memorial a adunat și verificat informații despre abuzurile și crimele de război comise asupra populației civile de către forțele ruse și pro-ruse. În 2009, șefa filialei Memorial din Cecenia, Natalia Estemirova, a fost ucisă din cauza acestei lucrări.

Actorii societății civile din Rusia au fost supuși la amenințări, la închisoare, la dispariție și la omor de mulți ani. Ca parte a hărțuirii guvernului asupra Memorialului, organizația a fost ștampilată devreme ca „agent străin”. În decembrie 2021, autoritățile au decis ca Memorial să fie lichidat forțat, iar centrul de documentare să fie închis definitiv. Închiderile au devenit efective în lunile următoare, dar oamenii din spatele Memorialului refuză să fie închise. Într-un comentariu despre dizolvarea forțată, președintele Yan Rachinsky a declarat: „Nimeni nu intenționează să renunțe”.

Ucraina

Centrul pentru Libertăți Civile a fost fondat la Kiev în anul 2007 cu scopul de a promova drepturile omului și democrația în Ucraina. Centrul a luat atitudine pentru a consolida societatea civilă ucraineană și a face presiuni asupra autorităților pentru a face din Ucraina o democrație cu drepturi depline. Pentru a dezvolta Ucraina într-un stat de drept, Centrul pentru Libertăți Civile a susținut activ ca Ucraina să devină afiliată la Curtea Penală Internațională.

După invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, Centrul pentru Libertăți Civile s-a angajat în eforturi de identificare și documentare a crimelor de război rusești împotriva populației civile ucrainene. În colaborare cu parteneri internaționali, centrul joacă un rol de pionierat în vederea tragerii la răspundere a părților vinovate pentru crimele lor.

Prin acordarea Premiului Nobel pentru Pace pentru 2022 lui Ales Bialiatski, Memorial și Centrul pentru Libertăți Civile, Comitetul Nobel norvegian dorește să onoreze trei campioni remarcabili ai drepturilor omului, democrației și coexistenței pașnice în țările vecine Belarus, Rusia și Ucraina. Prin eforturile lor consecvente în favoarea valorilor umaniste, a antimilitarismului și a principiilor dreptului, laureații din acest an au revitalizat și onorat viziunea lui Alfred Nobel despre pace, se precizează în comunicatul de presă.

Speranță pentru viitor

Reprezentanta Comitetului a declarat că în ciuda faptului că în fiecare an de când este acordat premiul, există conflicte armate și războaie undeva în lume, anul acesta a fost simțită nevoia de a scoate în evidență importanța societății civile și a cetățenilor care au responsabilitate de a promova alte valori decât agresiunea sau războiul, fiind premiate entități din 2 regimuri autoritariane și o țară aflată sub invazie.

Chiar dacă această decernare poate duce la represalii împotriva acestor reprezentanți ai societății civile din cele 3 țări menționate, cauzele pentru care au muncit și pentru care și-au riscat deja viața trebuie aduse în atenția întregii lumi.