Prin noile legi ale justiţiei, PSD şi PNL împart discreţionar puterea din sistemul judiciar, susțin reprezentanții USR. În calitate de vicepreşedinte al Comisiei speciale pentru legile justiţiei din Parlament, deputata USR, Oana Murariu, trage un semnal de alarmă asupra formei pachetului legislativ propus de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, dar şi asupra direcţiilor pe care intenţionează să le impună parlamentarii de la PSD şi PNL.

Cea mai gravă problemă ţine de alocarea puterii în justiţie în mâna câtorva oameni, în loc de a diversifica atribuţiile, de a crea pârghii de control şi de a asigura că funcţiile de conducere sunt ocupate de specialişti cu cea mai potrivită pregătire. Reforma reală în justiţie, care să fie în beneficiul românilor, dar şi prin care să fie stopată supravegherea europeană şi internaţională în acest domeniu, nu pare să fie în interesul actualei alianțe PSD+PNL.

Din interiorul Comisiei parlamentare speciale pentru legile justiției, reprezentanții USR prezintă public 10 dintre propunerile extrem de periculoase ale pachetului legislativ care ridică, în primul rând, un semn de întrebare cu privire la independenţa justiţiei.

1. Puterea în justiţie se concentrează în câteva direcţii: procurorul general, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, preşedinţii curţilor de apel şi inspectorul judiciar şef.
2. Numirea procurorilor de rang înalt urmează să fie făcută pe criterii politice de către politic.
3. Procurorului general i se acordă libertatea de a controla şi a interveni în orice dosar penal.
4. Secţiei pentru judecători din CSM îi este alocată cea mai mare putere.
5. Membrii CSM se pot revoca foarte uşor între ei.
6. Inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare i se acordă dreptul de a verifica şi decide în orice dosar disciplinar al unui magistrat.
7. Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu mai sunt evaluaţi în niciun fel.
8. Este eliminată majoritatea concursurilor pentru funcţiile de conducere din sistem, acestea urmând să fie ocupate de oameni numiţi.
9. În cazul funcţiilor unde este păstrat concursul, comisia de concurs se stabileşte discreţionar.
10. Cursurile la Institutul Naţional de Magistratură durează trei ani, astfel că ocuparea posturilor vacante va fi disponibilă abia peste patru ani.

Alături de parlamentarii USR, asociaţii de profil și ONG-uri au depus sute de amendamente cu scopul de a evita ca justiţia românească, și-așa deficitară, să ajungă să fie controlată de un grup restrâns de oameni de la vârful ierarhiilor numiți de PSD+PNL, iar vocea celorlalţi specialişti să fie redusă la tăcere. De asemenea, USR atrage atenţia că forma actuală a legilor justiţiei îndepărtează România de principiile democratice europene.