Raport „Starea democraţiei în 2021”: abuzuri, o permanentă stare de alertă și lipsă de predictibilitate în România
Raportul realizat de ActiveWatch, Centrul pentru Inovare Publică și CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică scoate la iveală pe lângă abuzuri punctuale, o permanentă stare de alertă și lipsă de predictibilitate, și o legislație (pe alocuri proastă, pe alocuri bună) prost aplicată sau ignorată.
Scopul Raportului este aducerea la lumină a grelelor încercări prin care democraţia noastră trece în fiecare an şi să reamintim tuturor că vigilenţa joacă un rol central în protejarea valorilor democratice europene la care România aspiră. Continuarea încercărilor de modificare a legislaţiei în detrimentul cetăţenilor şi a spaţiului civic, lipsa de transparenţă şi consultare, intimidarea şi agresarea jurnaliştilor, numiri controversate în funcţii publice, au marcat anul 2021.
Anul trecut avea potenţialul de a fi un an mai bun pentru democraţie, cel puţin mai bun decât 2020. Dacă anul 2020 a fost marcat de pandemie şi a fost cumva previzibil ca spaţiul civic şi libertăţile cetăţeneşti să fie afectate de nevoia (justificată sau nu) de reacţie rapidă, aveam alte aşteptări de la anul 2021. Chiar dacă România a fost în continuare în stare de alertă, 2021 ar fi fost un moment bun de reabilitare şi aplicarea unor lecţii învăţate pe tema drepturilor cetăţeneşti şi a spaţiului civic, subliniază autorii Raportului care este împărțit în următoarele categorii:
- Liberul acces la informații de inters public
- Bani de la partide și autorități publice pentru mass-media
- Acțiuni concertate de intimidare și hărțuire a jurnaliștilor
- Agresiuni și violențe împotriva activiștilor
- Sancționarea unor judecători
- Libertatea de asociere: legisșalția privind asociațiile și fundațiile
- Libertatea întrunirilor – Legea Adunărilor Publice și limitarea protestelor în pandemie
- Numiri controversate în funcții publice
- Extinderea interceptării comunicațiilor electronice
- Consultări publice mimate
Din păcate, nu a fost deloc aşa. În cel mai bun caz, se poate vorbi despre stagnare şi perpetuarea aceloraşi probleme: legislaţie decentă (pe alocuri proastă, pe alocuri bună), prost aplicată sau ignorată, abuzuri punctuale şi o permanentă stare de alertă şi lipsă de predictibilitate. Citiți întregul document AICI.