Pe 11 aprilie s-au împlinit 3 ani de când Julian Assange a fost forțat din Ambasada Ecuadorului și reținut în închisoarea de înaltă securitate Belmarsh din Regatul Unit al Marii Britanii. Acesta încă așteaptă sentința unui judecător, confruntându-se cu posibilitatea înspăimântătoare de a-și petrece restul vieții după gratii.

Reținerea lui Julian Assange depășește pragul de 3 ani în 2022. Fondatorul Wikileaks se va prezenta în fața unui judecător pe 20 aprilie, când magistrații urmează să decidă asupra ordinului de extrădare către SUA. Acest lucru va avea nevoie și de aprobarea ministrului de interne al Regatului Unit, Priti Patel.

Julian se confruntă cu o sentință de 175 de ani în SUA pentru că a publicat io serie de dezvăluiri de interes public, în primăvara lui 2010, dezvăluind uciderea unor oameni nevinovați de către armata Statelor Unite în timpul incursiunii militare din Irak dar și din Afganistan. Guvernul SUA a deschis un proces împotriva acestuia pentru că informațiile erau clasificate și dezvăluirea unor întregi materiale fără cenzurarea conținutului despre agenții sub acoperire din plan internațional dar și planuri militare strategice ar fi dus la lezarea intereselor SUA.

În noiembrie 2010, Suedia a emis un mandat internațional de arestare împotriva lui Assange din cauza acuzațiilor de abatere sexuală. Assange a spus că acuzațiile au fost un pretext pentru extrădarea sa din Suedia în Statele Unite din cauza rolului său în publicarea documentelor secrete americane. După ce a pierdut lupta împotriva extrădării în Suedia, el a încălcat condițiile cauțiunii și s-a refugiat la Ambasada Ecuadorului la Londra în iunie 2012, unde primise apoi azil în august pe motiv de persecuție politică, cu prezumția că, dacă ar fi extrădat în Suedia, va fi extrădat în cele din urmă în Statele Unite. Procurorii suedezi au renunțat la ancheta în 2019, spunând că dovezile lor s-au slăbit considerabil din cauza perioadei lungi de timp care a trecut de la evenimentele în cauză.

La 23 mai 2019, guvernul Statelor Unite l-a acuzat pe Assange de încălcarea Legii privind spionajul din 1917. Publicații de prestigiu, inclusiv The Washington Post și The New York Times, precum și organizațiile pentru libertatea presei, au criticat decizia Statului federal de a-l acuza pe Assange în temeiul Actul de spionaj, caracterizându-l ca un atac la primul amendament la Constituția Statelor Unite, care garantează libertatea presei. Administrația Biden nu a renunțat la aceste acuzațiile împotriva lui Assange, amploarea acuzațiilor punând încă în pericol orice jurnalist care ar scrie despre acțiunile autorizate de guvernul SUA.