Decizia grăbită a României de a desființa secția de investigare a infracțiunilor din cadrul sistemului judiciar nu permite o cercetare mai eficientă a infracțiunilor, în special corupția, săvârșite de judecători sau procurori, conform Comisiei de la Veneția, afirmă Euractiv.

Chiar dacă în trecut PNL și președintele Klaus Iohannis au criticat PSD pentru acțiunile împotriva independenței justiției, în prezent aceștia acționează împreună împotriva standardelor europene privind statul de drept.. Organul consultativ al Consiliului Europei pe probleme constituționale a criticat astfel din nou în mod public graba cu care a trecut prin parlament controversata lege privind desființarea secției, ceea ce a făcut ca actul să fie adoptat înainte ca reprezentanții Comisiei de la Veneția să poată emite avizul. Această reacție de la instituțiile europene a fost preconizată de reprezentanții USR.

Majoritatea PNL-PSD din Parlamentul României a adoptat recent o lege prin care se desființează așa-numita Secție Specială, care trebuia să cerceteze și să trimită în judecată magistrații acuzați de săvârșirea diferitelor infracțiuni, în special de corupție. Guvernarea PNL-PSD a decis însă ca cercetările privind infracțiunile magistraților să fie efectuate de procurorii de pe lângă Curțile de Apel și Înalta Curte de Casație și Justiție. Standardele europene privind statul de drept sunt astfel încălcate, consideră Comisia, care își susține opinia prin următoarele argumente:

• desființarea Secției Speciale nu ar fi trebuit să fie un obiectiv în sine, dar legea ar fi trebuit să caute mai multă eficacitate în cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor săvârșite de judecători și procurori;
• este improbabil ca o structură de procurori nespecializați la nivelul parchetelor de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a celor de pe lângă curțile de apel să fie mai bine plasată pentru a desfășura cercetări asupra acuzațiilor de corupție ale judecătorilor și procurori decât serviciul de urmărire specializată existent DNA;
• având în vedere autonomia relativă și independența funcțională a DNA și DIICOT, specializarea, experiența și mijloacele tehnice de care dispun, Comisia de la Veneția regretă că spre deosebire de proiectul de lege pe care l-a evaluat în Avizul din 2021 (care ar fi revenit la situația la care era înainte). modificările din 2018), legiuitorul nu a restabilit competențele acestor parchete specializate.

Comisia de la Veneția subliniază că dacă legea rămâne așa cum este, ar trebui să se acorde secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii o implicare mai puternică în selectarea procurorilor desemnați să cerceteze infracțiunile judecătorilor și procurorilor și o procedură de selecție competitivă.