Dintre cele 469.284 de persoane din Ucraina care au intrat în România de la debutul crizei umanitare (24 februarie), 4.019 au depus cereri de azil politic, până în data de 17 martie. Organizaţia Salvaţi Copiii lucrează pentru a identifica familiile şi pentru a reuni copiii cu familiile extinse sau cu prieteni din Ucraina, România, Polonia şi alte state vecine, unde ucrainenii se refugiază din calea războiului.
Copiii prinşi în zonele de război din Ucraina sunt expuşi riscurilor de înfometare, frig şi trafic de persoane. Estimările arată că jumătate dintre cei care s-au refugiat sunt copii, printre ei aflându-se şi copii neînsoţiţi. Totodată, mai mult de 100.000 de copii ucraineni trăiesc în instituţii de îngrijire a copilului şi sunt în risc crescut de a fi lăsaţi în urmă.
„Când a început războiul în Afganistan, ne-am părăsit casa, în care aveam lucrurile noastre. Am încuiat totul şi am venit în Ucraina”, povesteşte Samad. La opt luni distanţă, însă, Samad a trebuit să mai fugă o dată de război, cu doar câteva lucruri la el. Se simte puternic: a supravieţuit celor două războaie. Organizaţia Salvaţi Copiii lucrează pentru a identifica familiile şi pentru a reuni copiii cu familiile extinse sau cu prieteni din Ucraina, România, Polonia şi alte state vecine, unde ucrainenii se refugiază din calea războiului.
Cei care doresc să sprijine programul de asistenţă umanitară o pot face via website sau pot trimite un SMS la 8827 cu textul SALVEZ, donaţie singulară de 2 EURO.
Cei mai mulţi refugiaţi care ajung în România sunt în tranzit, deplasându-se cu maşini sau pe jos, ori cu bacul peste Dunăre. În foarte multe situaţii, transportul este asigurat cu maşinile pompierilor (microbuze) până la taberele IGSU sau în centrele Inspectoratului General pentru Imigrări.
De la declanşarea acestei crize până în prezent, Salvaţi Copiii a asigurat asistenţă umanitară pentru 16.499 de persoane, dintre care 9.172 de copii ucraineni şi 7.327 de adulţi (femei, vârstnici, bărbaţi cu derogare medicală, familii extinse) constând în alimente de bază, produse de igienă, îmbrăcăminte, încălţăminte, etc. dar și suport emoţional, traducere şi consiliere informaţională – materiale de informare în limba ucraineană (informaţii despre procedura de azil, mijloace de călătorie, spitale, harta şi adresele centrelor pentru solicitanţii de azil ș.a.m.d.).
Echipele organizaţiei aflate în prezent pe teren numără aproximativ 110 specialişti (coordonatori, psihologi, educatori, asistenţi sociali) şi voluntari (unii dintre ei vorbitori de limbă ucraineană). Nevoile acute rămân cele legate de asistenţa umanitară rapidă, de informaţii şi de suport emoţional, atât la frontieră, cât şi în centrele în care persoanele sunt cazate. De asemenea, o vulnerabilitate specială o au copiii care provin din sistemul de protecţie a copilului din Ucraina.
Experienţa Salvaţi Copiii în domeniu
Organizaţia Salvaţi Copiii este activă în domeniul azilului încă din 1995, derulând o serie de proiecte ce oferă servicii educaţionale şi sociale adresate nevoilor specifice ale copiilor solicitanţi de azil şi refugiaţi, inclusiv minori neînsoţiţi şi persoane relocate, în vederea integrării lor sociale şi educaţionale. În cei 27 de ani de activitate în domeniul azilului, peste 9.200 de copii şi familiile acestora au beneficiat de activităţi zilnice, asistenţă financiară, consiliere socială şi psihologică şi suport material şi educaţional, în cele 5 centre regionale (Bucureşti, Galaţi, Rădăuţi, Şomcuta Mare şi Timişoara).
Organizaţia Salvaţi Copiii evaluează constant nevoile copiilor şi ale familiilor acestora şi oferă asistenţă umanitară, după caz, la punctele de trecere a frontierei cu Ucraina şi Republica Moldova, în Centrele de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil ale Inspectoratului General pentru Imigrări, precum şi în taberele de refugiaţi coordonate de IGSU şi în punctele de staţionare. Până în prezent, echipele Salvaţi Copiii au fost prezente în 9 puncte de trecere a frontierei.
Foto: Artūras Kokorevas