Campanie de protest inedită în Cluj-Napoca: „Cui îi aparține orașul smart?” (FOTO)

La mai bine de un deceniu de la evacuarea forțată a 350 de persoane de etnie romă de pe str. Coastei din Cluj-Napoca în 17 decembrie 2010, grupul de activism Căși sociale ACUM! a organizat o campanie de protest inedită. Locuitorii sunt astfel invitați să răspundă împreună cu activiștii la întrebările: Cui aparține orașul Cluj? Chiar și în varianta de oraș smat? Cui aparține Cluj-Napoca smart city?


Criza locuirii care ne-a motivat să ieșim în stradă în ultimul deceniu, în loc să se rezolve spre binele oamenilor, s-a agravat. Locuințele de pe piață costă tot mai mult, chiriile și ele au rămas prea mari, locuințe sociale tot nu avem nici pe aproape suficiente față de nevoia reală din oraș, evacuările forțate nu au încetat, iar haosul imobiliar din Cluj-Napoca sufocă oamenii.

În anii trecuți, cu ocazia zilei de 17 decembrie, organizația menționată a organizat diverse marșuri: Marș pentru dreptate socială (2011); Suntem egali, nu ilegali (2015); Pata rămâne a tuturor (2016); Manifestul de la Cluj împotriva evacuărilor de pretudindeni (2017); Locuirea precară ne scoate în stradă (2018); Marș pentru drepturile chiriașilor și împotriva evacuărilor (2019).

Temele abordate de actuala campanie de protest au debutat în numărul din noiembrie 2021 al ziarului Cărămida. Într-unul din materialele editoriale, cititorii erau invitați să reflecteze la următoarele aspecte din Cluj-Napoca, toate converg însă într-o întrebare mai largă – Cui aparține orașul smart?

  • De câte ori ați fost ascultat(ă) de primar, de viceprimari, de consilierii locali, sau măcar de funcționarul virtual Antonia, atunci când ați depus solicitare de locuință socială?
  • Vă puteți plăti mai ușor chiria, ratele imobiliare la bancă, sau utilitățile de când trăiți într-un oraș inteligent, sau măcar parcarea, de când se afișează digital numărul de locuri de parcare și puteți plăti prin SMS?
  • Vă bucurați de bazele sportive ale orașului de când vă puteți programa online?
  • S-a întâmplat ceva după ce ați sesizat poluarea aerului, inclusiv poluarea de la rampa de deșeuri din Pata Rât?
  • În cât timp ajungeți de acasă la locul de muncă de când se afișează digital orarul autobuzelor?
  • Ați avut ocazia să folosiți internetul wireless în centru sau în Parcul Central?
  • Vizitați des strada smart din Cluj ca să vă bucurați de facilitățile acesteia?
  • Stați des pe băncile cu USB din Cluj?
  • Beneficiați în vreun fel de Cluj Innovation City?

MARȘ ONLINE

Chiar dacă au relaxat restricțiile, din păcate, guvernanții noștri mențin în continuare interdicția de a face adunări și manifestări publice. Iar dacă ne-am întâlni într-un cadru organizat, ar trebui să excludem de la participare persoanele fără certificat verde, ceea ce nu doesc organizatorii.

În loc să cheme oamenii la un marș în stradă, aceștia sunt invitați să trimită și să urmărească mesajele expuse în 17 locații din oraș. Ele dau răspunsuri diverse la întrebarea: Cui aparține orașul smart dacă …? Aceste mesaje au fost publicate pe rețelele de socializare, cu hashtagul #CuiApartineOrasulSmart. Astfel se pot reuni online la finalul zilei, ca la o acțiune colectivă, asemenea unui marș.

Mai mult decât atât, a fost organizată și o expoziție artistică pentru pune în context nevoia comunității rome care a locuit până în 2010 pe str. Coastei. Intitulată „Unde au dispărut copiii de pe canapea?”, aceasta dorește să marcheze simbolic locul de unde a fost evacuată și mutată forțat în Pata Rât.

Asociația Comunitară a Romilor din Coastei, Fundația Desire și Căși sociale ACUM! au venit cu ideea realizării unei lucrări de artă care să amintească de acest moment și să atragă atenția că evacuările din orașul Cluj trebuie să înceteze. Artiștii Ciprian Mureșan, Răzvan Botiș și arhitectul Silviu Medeșan, împreună cu membrii ai comunității, au creat o machetă a zonei care în 2010 a fost demolată.

Acțiunea are deja efecte, orașul fiind încet „decorat” cu bannere care militează pentru cauza locuințelor adecvate. Pe podul Elisabeta din Cluj a apărut un mesaj prin care se exprimă dorul de locuințe sociale pe care administrația locală nu le pune la dispoziția celor care au nevoie de ele.