Publicarea de timbre cu patriarhul Cristea, premierul regimului Carol al II-lea (1938), criticată de Institutul „Elie Wiesel”
Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” îşi exprimă dezacordul faţă de editarea unui timbru în care este ilustrat Miron Cristea, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române dar și premier al României în timpul regimului dictatorial Carol al II-lea.
Într-un comunicat de presă, citat de Agerpres, directorul general al Institutului solicită Romfilatelia să revizuiască emisiunea de mărci poştale. Decizia Romfilatelia de a emite mărci poștale sub titulatura „Făuritori ai Marii Uniri (I)”, include un timbru cu valoarea nominală de 2,50 lei ilustrându-l pe Miron Cristea. Acest lucru ar veni în contradicție cu valorile civice ale societăţii democratice.
Institutul apreciază că Centenarul României Mari trebuie să fie anul promovării valorilor de înţelegere, dialog şi colaborare între majoritatea românească şi minorităţile etnice. Potrivit lui Alexandru Florian, există două momente grave în activitatea publică a lui Miron Cristea, care au adus atingere atât României cât şi populaţiei evreieşti:
- Circulara nr. 2602/21.09.1916 împotriva României, „Noul duşman care râvneşte în chip atât de păcătos la ştirbirea şi stricarea hotarelor patriei noastre (Ungaria, n.n.)”. Menţionăm că în această perioadă a Primului Război Mondial, Miron Cristea era Episcopul Caransebeşului.
- În 1938, Guvernul prezidat de patriarhul Miron Cristea a elaborat metodologia de aplicare a Decretului-Lege nr. 169/21.01.1938 privind revizuirea cetăţeniei. În urma aplicării acestui Decret-Lege, 225.222 de evrei şi-au pierdut cetăţenia română, respectiv 36% din totalul populaţiei evreieşti.
De asemenea, directorul „Elie Wiesel” menţionează că un alt timbru din aceeași serie îl reprezintă pe Vaida Voievod, „cel care în 1935 a militat să impună principiul „numerus valachicus” (numerus clausus) în administraţie”. Acest demers a atras excluderea sa din PNŢ, iar în martie 1935 înfiinţează alături de alte grupuri de extremă dreapta „Frontul românesc””, se arată în comunicat.
În anul 2010 Banca Națională a României a decis să bată o serie numismatică de cinci monede de argint comemorative, dedicate patriarhilor Bisericii Ortodoxe Române, una dintre ele urmând să-l înfățișeze pe patriarhul Miron Cristea. Această monedă controversată a provocat proteste la acel timp.