Consiliul Tineretului din România (CTR), principală structură neguvernamentală de reprezentare a tinerilor şi a ONG-urilor de tineret, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), federaţia naţională de reprezentare a studenţilor din România şi Consiliul Naţional al Elevilor (CNE), unica structură de reprezentare a elevilor din România, îşi manifestă public susţinerea faţă de coborârea vârstei de vot la 16 ani.

Organizațiile menționate consideră că scăderea vârstei minime reprezintă o măsură benefică și firească pentru o democraţie sănătoasă. Este adus drept exemplu tendinţa celorlalte state europene, de a încuraja o participare mai numeroasă şi mai semnificativă a tinerilor la luarea unor decizii atât de importante, care îi vizează în mod direct.

Acest subiect a mai fost pus în discuţie, fiind solicitată de către organizațiile de tineret o mai bună prioritizare pe tema dreptului la vot. În anul 2018 a fost realizată o consultare publică în România cu privire la acest aspect, rezultând faptul că 54% dintre tinerii români cred că măsura scăderii vârstei pentru a vota va avea un impact pozitiv asupra implicării tinerilor în problemele comunităţii.

Raportul naţional al celui de-al VIII-lea ciclu al Dialogului UE cu tinerii (2021), construit pe baza opiniilor tinerilor români cu privire la obiectivul european de tineret numărul 9 – Spaţiu şi participare pentru toţi, indică faptul că tinerii consideră, în continuare, necesară implementarea dreptului de vot începând cu vârsta de 16 ani, văzând în această măsură un mijloc pentru creşterea participării şi a reprezentării egale a acestora în procesul electoral.

Scăderea vârstei minime de vot este o prioritate pentru statele europene, precum reiese şi din raportul Conferinţei Europene de Tineret care a avut loc anul acesta. Acesta demonstrează, încă o dată, faptul că tinerii europeni sunt pregătiţi şi îşi doresc să voteze de la 16 ani, însă au nevoie şi de o educaţie, formală şi nonformală, mai aprofundată în domeniul democraţiei şi cetăţeniei active.

Motivele sunt legate de muncă și impozitarea veniturilor

Din ce în ce mai multe state adoptă posibilitatea de vot de la această vârstă, iar trecerea de la vârsta minimă de vot de 18 ani, la 16 ani este una naturală având în vedere drepturile şi obligaţiile pe care le au deja tinerii, mai exact, începând cu vârsta de 16 ani, printre altele, aceştia pot încheia singuri contracte de muncă, deci devin plătitori de taxe şi impozite, aşadar, dacă au discernământul să devină, practic, cetăţeni independenţi, ar trebui să aibă şi posibilitatea de a-şi alege guvernanţii şi reprezentanţii.

CTR, împreună cu alte câteva zeci de organizaţii iniţiatoare, a mai propus scăderea vârstei minime de vot la 16 ani în documentul de viziune al sectorului de tineret, Rezoluţia Tinerilor 2020-2027. Pe lângă această măsură, pentru a asigura formarea unor generaţii din ce în ce mai educate în ceea ce priveşte procesul democratic şi cetăţenia activă, capabile să ia decizii în deplină cunoştinţă de cauză, se propune şi dezvoltarea unui curriculum la decizia fiecărei şcoli privind includerea în sistemul formal de educaţie a disciplinei „Educaţie pentru participare”, care să se regăsească în oferta Ministerului Educaţiei, particularizată pentru fiecare an de studiu.