Intenția Guvernului României pentru dezvoltarea Coridorului Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA) – Faza II este greșită, susțin voci din mediul neguvernamental. Nicoleta Petrică, campaigner gaze fosile prezintă pentru Bankwatch Romania faptul că propunerea țării noastre pentru extinderea infrastructurii de gaze contravine direcției generale de a investi în surse regenerabile de energie.
La data de 19 noiembrie, Comisia Europeană a adoptat a cincea listă cu Proiecte de interes comun (PIC), ce va fi discutată pe parcursul următoarelor două luni în Parlamentul European și Consiliu. Aceasta conține 98 de proiecte din care 20 sunt proiecte pe gaze fosile neimplementate din ultima listă aprobată în 2019. Comparativ cu aceasta, lista prezentă nu mai conține proiecte pe bază de țiței, subliniază reprezentanții Bankwatch.
Proiectele urmează să fie finanțate din Mecanismul pentru Interconectarea Europei 2021-2027 care are un buget total de 5,8 miliarde de euro destinat investițiilor în sectorul energetic. Parcursul legislativ greoi de adaptare a regulamentului rețelelor transeuropene de energie (TEN-E) la Pactul verde european a făcut ca proiectele adoptate acum să nu fie compatibile cu decarbonizarea energiei. România are înscrise 8 proiecte de dezvoltare a sistemului energetic, dintre care 3 sunt pe gaze fosile.
Lumea dorește să depășească investițiile în combustibili fosili
Însă România propune extinderea infrastructurii de gaze într-o măsură nemaivăzută până acum în ultimii 30 de ani, atrage atenția Bankwatch. Scopul BRUA este diversificarea surselor de gaz în regiune prin exploatarea și exportarea gazelor din Marea Neagră în țările partenere. Deși ar putea reduce dependența Europei față de Gazprom, acest proiect de peste 1 miliard de euro va bloca regiunea Centrală și de Est în gaze fosile pentru următoarele decenii.
Mai mult decât atât, exigențele recente din partea Comisiei Europene privind noul regulament TEN-E fac ca BRUA II să nu mai poată fi finanțată din următoarea listă PIC care va fi elaborată în 2023. Astfel că întârzierea construcției, lucru foarte probabil având în vedere modul de lucru în România, se poate transforma într-o investiție nerecuperabilă! De menționat în acest context că pentru BRUA faza I, după o investiție de 390 milioane de euro fonduri și împrumuturi europene timp de 6 ani, conducta a fost finalizată cu 1 an întârziere, nu funcționează la capacitatea preconizată, iar consumatorii vor trebui să plătească pentru amortizarea acesteia, prin tariful de reglementare!
Proiectele pe bază de gaz fosil nu ar trebui să mai aibă sprijin financiar sau legislativ și ar trebui luate în considerare problemele de mediu și sociale generate de investițiile în combustibili fosili.
Nicoleta Petrică, campaigner Bankwatch Romania
Cadrul fiscal nefavorabil pentru profitul investitorilor al legii offshore adoptată în 2018, va face ca producția offshore să demareze, în general, la după 7 ani de la începerea exploatării, astfel gazele din Marea Neagră ar putea ajunge în conducte abia în 2029! Chiar dacă legislația ar fi modificată, utilizarea resurselor este sub semnul întrebării având în vedere ținta de neutralitate climatică până în anul 2050 și limitare a încălzirii globale la 1,5 grade C, iar în UE scăderea utilizării gazelor fosile cu 27% pe continent fiind asumată și de România.
Infrastructura din proiectul în cauză este și mai problematică pentru că forarea și extragerea gazului natural din puțuri și transportul acestuia în conducte are ca rezultat scurgerea de metan, componentă principală a gazelor naturale care este de 34 de ori mai puternică decât CO2 la captarea căldurii pe o perioadă de 100 de ani și de 86 de ori mai puternic pe o perioadă de 20 de ani! Bankwatch atrage atenția că nu există un sistem de detectare a scurgerilor de metan la nivel național în prezent și nici nu există un plan pentru acesta în România
De ce proiectul BRUA nu este fezabil din punct de vedere ecologic și al sănătății umane?
BRUA faza I a lăsat o cicatrice pe mediul înconjurător și modul în care legislația de mediu este tratată. Conform Planului de Dezvoltare al Operatorului Național de Transport de Gaze, consecințele activităților de transport al gazelor naturale asupra biodiversității se traduc prin:
- modificări în structura și funcționarea ecosistemelor naturale precum pierderea și fragmentarea habitatelor,
- micșorarea sau pierderea unor specii de faună și floră,
- mortalitatea faunei sălbatice, care afectează starea de conservare a habitatelor și a speciilor de floră și faună.
Potrivit raportului de evaluare a impactului asupra mediului, traseul conductei BRUA faza I traversează 8 arii naturale protejate și se află lângă alte 5 arii naturale protejate, 27,4% din conducta BRUA fiind amplasată în medii naturale. Autoritățile naționale au susținut acest proiect până în punctul în care au fost dispuse să distrugă arii naturale protejate din siturile Natura 2000, fiind chiar elaborate legi speciale (legea BRUA – 185 /2016) pentru eradicarea oricăror obstacole, subliniază reprezentanții Bankwatch mai detaliat în raportul „Capturarea statului – de caz în domeniul exploatării și transportului gazelor naturale în România”.