România nu face destul pentru energia regenerabilă și protecția mediului. Țara noastră a scăzut cu 8 poziții față de anul trecut în clasamentul Climate Change Performance Index (CCPI). Această statistică arată că declarațiile președintelui Iohannis la COP26 sunt vorbe goale, atrage atenția Bankwatch, subliniind faptul că România nu acționează pe măsura nevoilor pentru a atenua schimbările climatice, iar poziția ei s-a înrăutățit de la an la an. Criteriile de evaluare vizează, în principal, emisiile de gaze cu efect de seră (GES), utilizarea energiei, ponderea energiilor regenerabile și calitatea politicilor climatice.
Analiza realizată de Germanwatch și NewClimate Institute evaluează performanța a 60 de țări în funcție de emisii de GES, energie regenerabilă, utilizarea energiei și politica climatică. Din cauza creșterii lente a instalării de capacități de energie regenerabilă, proiecțiile arată că România nu își va îndeplini obiectivul UE de 32% surse regenerabile până în 2030, chiar dacă ponderea în mixul energetic este deja de 25%. Acest lucru ilustrează nevoia României de pune în aplicare politici mai ambițioase și scheme sau mecanisme de sprijin pentru revitalizarea sectorului. Experții notează în special un potențial semnificativ în energia eoliană offshore, pentru care guvernul va elabora în următoarea perioadă o strategie.
Majoritatea politicilor privind utilizarea energiei în transporturi, industrie și clădiri sunt cuprinse în PNRR. Ambiția generală, însă, este insuficientă, potrivit experților. În sectorul transporturilor, de exemplu, nu există încă un obiectiv de reducere a emisiilor de GES. Pentru România, performanța general slabă în domeniul politicilor climatice naționale nu dovedește susținerea față de angajamentele Uniunii Europene privind reducerea emisiilor GES cu 55% până în următorul deceniu, precum și atingerea neutralității climatice în 2050.
Experții CCPI notează că măsurile de atenuare a schimbărilor climatice ale României de până acum nu sunt suficient de cuprinzătoare și nici nu demonstrează coerența strategică necesară. Pentru reducerea emisiilor de GES, Guvernul se concentrează în principal pe gazele fosile (naturale) ca tehnologie cheie de tranziție. Într-o notă pozitivă, însă, în Planul Național de Redresare și Reziliență, autoritățile au anunțat eliminarea treptată a cărbunelui din mixul energetic până în 2032.
CCPI 2022 relevă faptul că nicio țară nu depune suficiente eforturi pentru a evita creșterea temperaturii globale cu peste 1,5°C. Țările Scandinave, Maroc și Marea Britanie sunt liderii protecției climatice, ocupând locurile 4-8. Primele trei locuri rămân vacante și în acest an, întrucât niciuneia dintre țările pentru care este atribuit un index climatic nu i-a fost acordat scorul maxim. Devansată de țări precum Austria, Croația, Estonia, poziția României a scăzut cu fiecare an, situându-se acum în a doua jumătate a clasamentului, pe poziția 38. În 2020, țara noastră ocupa locul 30, iar în 2019 ne aflam pe poziția 24, mai menționează Bankwatch România.
Foto: Elīna Arāja