Declarațiile liderilor politici al unor state din Europa privind neacceptarea apriori a solicitanților de azil din Afganistan stârnesc rumoare în opinia publică și în rândul specialiștilor de drept internațional și umanitar. Confruntați cu indiferența europeană, deși multe din guvernele țărilor care acum nu vor să audă de refugiați au participat militar în Afganistan, oamenii din acea zonă sunt lăsați față în față cu persecuția talibană.
Reprezentanții ONU au anunțat recent că estimează aproximativ 500.000 de noi refugiaţi din Afganistan în regiune, acesta fiind scenariul cel mai pesimist. Acest lucru este și mai alarmant pentru că țările care au participat la invazia țării în 2001 finalizează evacuarea cetățenilor și colaboratorilor lor, unele conduceri politice întorcând spatele refugiaților.
De la începutul anului, majoritatea afganilor constrânşi să fugă din calea violenţelor au rămas în interiorul ţării lor. Până la data de 20 august 2021 au fost înregistraţi în ţările vecine aproximativ 7.300 de noi refugiaţi afgani. (…) Nu uitaţi că peste 2,2 milioane de refugiaţi afgani sunt deja găzduiţi de Iran şi Pakistan!
Kelly Clements, înalta comisară adjunctă a agenţiei ONU pentru refugiaţi (UNHCR)
Potrivit Agenției ONU, cele două ţări vecine găzduiesc încă aproximativ 3 milioane de afgani cu statute diferite, inclusiv numeroase persoane fără acte. Aceste cifre nu au sensibilizat însă opinia liderilor politici din Europa, care se tem de posibilitatea influxului a câtorva zeci de mii de refugiați către un subcontinent de 250 de milioane de cetățeni.
UE are un mix de abordări: de la indiferență, la asistența financiară a zonei
Nici măcar atacurile sângeroase comse în apropierea aeroportului din Kabul şi revendicate de Statul Islamic nu par să sensibilizeze liderii politici din Europa. Din contră, premierul Austriei, a declarat că cei 40.000 de persoane afgane aflați în țara pe care o guvernează sunt un număr maxim. Și va susține financiar state din vecinătatea Afganistanului pentru a găzdui refugiații care fug din calea persecuției talibane. Alți lideri din Europa Centrală și de Est au abordat aceeași politică de refuz, fără ca măcar să parcurgă cererile de azil, așa cum precizează regulile Convenției de la Geneva.
O altă parte a liderilor din UE și alte state precum Turcia, consideră că guvernarea talibană trebuie tratată ca atare și nu blocată orice cale de comunicare. Chiar dacă cancelarul german, Angela Merkel, a precizat că „talibanii sunt acum o realitate în Afganistan (…) o nouă realitate amară, însă trebuie să ne confruntăm cu ea”, țara sa tot va accepta până la 40.000 de refugiați.
România a deportat mai mulți afgani decât a primit
Chiar și înainte de cucerirea puterii de către talibani, România a deportat mai mulți afgani față de câți a acceptat. Conform ziarului Libertatea, cifrele furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) arată că din cele 2.800 de cereri de azil din partea cetățenilor afgani înregistrate în 2021, doar 25 au fost aprobate, iar 778 au fost respinse (restul sunt încă în analiză).
Un total de 39 de cetățeni din Afganistan care nu au primit accept pentru ședere (ori cărora nu le-a mai fost prelungit acest drept) despre care IGI spune că au trecut ilegal granița, au fost deportați forțat. Astfel, totalul de persoane din Afganistan pe care România i-a deportat în acest an îl depășește pe cei acceptați. Acest lucru în ciuda faptului că Statul român a participat militar în misiunile desfășurate din 2001 până în prezent, înregistrând 27 de decedați și 9 răniți.