Centrul Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO) subliniază că România a ratat deja obiective din cadrul Strategiei Naţionale Antidrog 2021-2025, Planul de Acţiune şi Programul de Interes Naţional, acestea fiind garanții în opinia organizației neguvernamentale în ceea ce privește o nouă amânare privind zona Schengen.
În pofida tuturor avertismentelor societăţii civile, soluţiilor propuse pentru urgentarea Strategiei, Guvernul României amână într-un mod inexplicabil transpunerea Strategiei Europene Antidrog, în documentele strategice interne, transmite CIADO. După o lungă tergiversare din partea Ministerului Afacerilor Interne, a venit rândul unora dintre ministerele avizatoare de a întârzia fără niciun fundament emiterea avizelor şi anume: Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii – România şi Ministerul Tineretului şi Sportului.
Agenţia Naţională Antidrog şi cele 47 Centre de Prevenire, Evaluare şi Consiliere, prin nefinanţare, fără Strategie şi Plan de Acţiune, au devenit un fel de ong-uri de cartier ce încearcă fără succes să rezolve o problemă majoră a comunităţii dar nu au cu ce, iar dealării locali de droguri nu pot decât să racoleze liniştiţi noi tineri vulnerabili.
Gigel Lazăr, președinte executiv CIADO
Efecte abia din martie 2022, dacă adoptarea actelor se face până în octombrie 2021
Federaţia Neguvernamentală Antidrog apreciază că efectele Strategiei Naţionale Antidrog 2021-2025 şi Programul de Interes Naţional îşi vor produce efectele abia din luna martie 2022, dacă Strategia Naţională Antidrog şi Strategiile locale la nivelul Primăriilor şi Consiliilor Judeţene vor fi adoptate până cel târziu luna octombrie 2021, ceea ce tehnic este foarte dificil.
Totul lăsat pe seama tinerilor și părinţilor?
Guvernul României are posibilitatea să notifice Comisia Europeană că nu doreşte să mai respecte Tratatul de Aderare, Capitolul 24 JAI, Pilonul privind reducerea traficului şi consumului de droguri, combaterea traficului de persoane, specifică reprezentanții CIADO. Cealaltă opțiune a guvernanților ar fi să mintă populaţia că nu există probleme cu drogurile în România şi țara noastră nu se află pe ultimele locuri în UE în acest domeniu. Mai mult decât atât, ONG-ul dorește ca ca studiile privind nivelul de consum a drogurilor ilegale să se realizeze și în spaţiile recreaţionale mult diversificate în ultimii 8 ani (festivaluri, cluburi etc).